Calprotectina fecală

48 « Back to Glossary Index

(medicina de laborator, gastroenterologie, diagnostic)

Calprotectina fecală este un marker de inflamație intestinală — o proteină legătoare de calciu și zinc eliberată de neutrofilele activate din mucoasa intestinală inflamată, rezistentă la degradare bacteriană și stabilă în fecale la temperatura camerei până la 7 zile. Concentrația sa fecală reflectă fidel gradul de inflamație al mucoasei intestinale și o distinge de simptome funcționale fără substrat inflamator. Este cel mai util biomarker non-invaziv pentru diferențierea bolilor inflamatorii intestinale (BII) de IBS și pentru monitorizarea activității inflamatorii în BII.

Mecanismul biologic

•  Sursa calprotectinei — neutrofilele (și macrofagele) din mucoasa intestinală inflamată eliberează calprotectina intracelulară prin degranulare și necroză; calprotectina constituie 60% din proteina citosolică a neutrofilelor; concentrația fecală este direct proporțională cu numărul de neutrofile activate în mucoasă

•  Stabilitatea în fecale — complexul calprotectinei cu calciu și zinc o face rezistentă la proteoliza bacteriană; stabilă în fecale la temperatura camerei 7 zile, la frigider mai mult; permite colectarea la domiciliu și transport fără condiții speciale

•  Valori de referință — calprotectina <50 μg/g fecale: inflamație absentă sau minimă; 50–200 μg/g: zonă gri (rezultate necesită coroborare clinică); >200 μg/g: inflamație semnificativă (sugestivă pentru BII activă, infecție, cancer colorectal, AINS enteropatie); copiii sub 4 ani au valori fiziologic mai mari (limita superioară 500 μg/g)

•  Limitele valorii diagnostice — calprotectina nu diferențiează între tipurile de inflamație (BII, infecție, AINS, polipi, cancer); valori fals-crescute: AINS (irită mucoasa), sângerare gastrointestinală, infecții intestinale acute, colorectal cancer; valori fals-scăzute: distribuție neomogenă în fecale (necesit ă omogenizare)

•  Monitorizarea BII — calprotectina fecală corelează bine cu activitatea endoscopică a colitei ulcerative și bolii Crohn; utilizată pentru monitorizarea răspunsului la tratament și pentru predicția recidivelor; valori normalizate sub 50–150 μg/g sunt asociate cu remisie endoscopică

Contexte clinice relevante

•  Diferențierea IBS vs. BII — utilitate clinică principală; calprotectina <50 μg/g la un pacient cu simptome digestive funcționale exclude cu precizie ridicată BII activă (valoare predictivă negativă >90%); ghidele internaționale recomandă calprotectina ca test de triaj înaintea colonoscopiei la pacienții cu simptome IBS-like

•  Pediatrie — util pentru evaluarea copiilor cu dureri abdominale recurente; evită endoscopia invazivă ca test inițial; valori normale exclud BII cu probabilitate mare

•  Monitorizarea tratamentului în BII — normalizarea calprotectinei sub tratament (biologice, imunosupresoare) este un obiectiv terapeutic („remisie profundă”); valori persistent crescute sub tratament sugerează persistența inflamației mucoasei chiar în absența simptomelor

•  Screeningul cancerului colorectal — calprotectina crescută poate fi prezentă în cancer colorectal, dar nu este suficient de specifică pentru screening; testul de sânge ocult fecal (FOBT/FIT) este preferat pentru screening

calprotectina fecală este cel mai util test de laborator disponibil pentru a răspunde la întrebarea clinică frecventă: „balonarea și durerile abdominale ale acestui pacient sunt funcționale (IBS) sau inflamatorii (BII)?” — fără a recurge imediat la colonoscopie. o calprotectina normală (<50 μg/g) la un pacient cu simptome digestive funcționale este un argument puternic pentru IBS și pentru managementul dietetic și comportamental, nu pentru investigații endoscopice imediate.

« Back to Glossary Index