Distensie abdominală

37 « Back to Glossary Index

(gastroenterologie, semiologie, fiziologie)

Distensia abdominală este creșterea măsurabilă a circumferinței abdominale față de valoarea de repaus, produsă prin acumularea de gaz, lichid, fecale sau expansiunea țesuturilor intra-abdominale. Este distinctă de balonare — senzația subiectivă de plenitudine sau presiune abdominală, care poate apărea fără distensie măsurabilă — deși cele două se asociază frecvent în IBS. Distensia abdominală este un simptom cu mecanisme multiple, nu un diagnostic în sine, și necesită evaluarea contextului clinic pentru interpretare corectă.

Mecanismul biologic

•  Acumulare de gaz intestinal — mecanismul cel mai frecvent în IBS și la persoanele sănătoase; gazul intestinal normal (200–500 mL) provine din aerofagie, fermentare bacteriană (H2, CO2, CH4) și difuzie din sânge; excesul de gaz din FODMAP-uri sau SIBO produce distensie prin acumulare în intestinul subțire și colon

•  Redistribuirea gazului — studii cu CT-scan au arătat că distensia vizibilă la pacienții cu IBS nu se datorează întotdeauna unui volum mai mare de gaz față de persoane sănătoase; ci redistribuirii gazului spre segmentele colonice distale unde produce distensie vizibilă; mecanismul implică perturbarea reflexelor de evacuare a gazului

•  Relaxarea paradoxală a diafragmei — un mecanism surprinzător descoperit prin electromiografie și imaging: în IBS cu distensie, diafragmul se coboară (se relaxează) și mușchii abdominali anteriori se relaxează la acumularea de gaz, în loc să se contracte cum ar face normal; produce distensie externă vizibilă fără volum mare de gaz

•  Acumulare de lichid — ascita (acumulare de lichid în cavitatea peritoneală) produce distensie progresivă; cauze: ciroză hepatică, insuficiență cardiacă, sindrom nefrotic, malignitate peritoneală; evaluată prin percuție și ecografie

•  Constipație și fecale acumulate — acumularea fecală în colon produce distensie mai ales în constipația cronică severă; palpabilă în cadranele inferioare; rezolvabilă prin laxative și evacuare

Contexte clinice relevante

•  IBS și distensie — distensia abdominală este unul dintre simptomele cele mai frecvente și supărătoare în IBS; mai pronunțată vesperativ (seara) față de dimineața; agravată de mese bogate în FODMAP; mecanism mixt (gaz + relaxare paradoxală diafragmatică)

•  Semne de alarmă — distensie progresivă cu ascită, icter sau pierdere în greutate necesită investigare urgentă pentru neoplasm sau boală hepatică; distensie cu matitate la percuție (față de sonoritate în gaz) sugerează lichid

•  Managementul în IBS — dieta FODMAP reduce substratul fermentabil; simeticona (agent de defoamare, reduce gazul) are efect simptomatic modest; rifaximin (antibiotic non-absorbit) reduce SIBO și fermentarea excesivă; terapia comportamentală reduce relaxarea paradoxală diafragmatică (biofeedback abdominal)

•  Diferența balonare vs. distensie — balonarea este subiectivă (senzație), distensia este obiectivă (măsurabilă); 50% din pacienții cu IBS care raportează balonare nu prezintă distensie măsurabilă; și invers, unii cu distensie nu o percep ca balonare; disocierea are implicații pentru alegerea tratamentului

distensia abdominală din IBS nu este „în capul pacientului” — dar nici nu este invariabil cauzată de cantitate excesivă de gaz. descoperirea relaxării paradoxale a diafragmei și a redistribuirii gazului a schimbat perspectiva asupra mecanismului: nu este o problemă de producție, ci de distribuție și de control muscular. aceasta deschide calea pentru intervenții de biofeedback și antrenament muscular abdominal ca tratamente complementare cu mecanism biologic precis.

« Back to Glossary Index