Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

Oscilometrie

by Mihaela Marinescu

« Înapoi la enciclopedie

Termeni medicali

Oscilometria este metoda prin care tensiometrele automate determină tensiunea arterială, analizând oscilațiile de presiune transmise în manșetă de artera comprimată. Spre deosebire de metoda auscultatorie, care se bazează pe zgomotele auzite cu stetoscopul, oscilometria nu folosește sunetul, ci variațiile de presiune din interiorul manșetei.

Particularitatea metodei este ordinea în care obține valorile. Oscilometria identifică cel mai direct presiunea arterială medie, iar sistolica și diastolica sunt estimate ulterior, prin algoritmi proprietari, din forma curbei de oscilații.

Această inversare explică o observație frecventă: presiunea arterială medie afișată de un tensiometru automat poate diferi cu câțiva mmHg de valoarea calculată cu formula clasică din sistolica și diastolica afișate de același aparat. Diferența nu indică o defecțiune.

Pe scurt

Analizează oscilațiile de presiune din manșetă, nu zgomotele arteriale.
Determină întâi presiunea arterială medie, la amplitudinea maximă a oscilațiilor.
Sistolica și diastolica sunt estimate ulterior, prin algoritmi proprietari.
Este metoda folosită de aproape toate tensiometrele automate de astăzi.
Algoritmii diferă între producători, deci și valorile estimate pot diferi.
Precizia scade în fibrilația atrială, la tremor, la rigiditate arterială marcată și la manșetă nepotrivită.
Dispozitivele trebuie validate conform protocoalelor recunoscute pentru a fi fiabile.

Cum funcționează

Manșeta se umflă până peste presiunea sistolică, oprind complet fluxul prin artera brahială. În timpul dezumflării treptate, fiecare bătaie a inimii face ca artera să se destindă ușor sub manșetă, iar această destindere transmite o mică oscilație de presiune în aerul din manșetă. Senzorul le înregistrează pe toate.

Amplitudinea oscilațiilor nu este constantă. Ea crește pe măsură ce presiunea din manșetă scade, atinge un maxim și apoi scade din nou. Punctul de amplitudine maximă corespunde momentului în care presiunea externă egalează presiunea medie din arteră, întrucât atunci peretele arterial se destinde cel mai ușor și oscilează cel mai amplu. Acolo se citește presiunea arterială medie.

Sistolica și diastolica nu au un corespondent la fel de clar în semnal. Ele se estimează prin raportare la amplitudinea maximă: sistolica în jurul punctului în care oscilațiile ating o anumită fracțiune din maxim, pe ramura ascendentă, iar diastolica pe ramura descendentă. Fracțiunile exacte, numite rapoarte caracteristice, diferă de la un producător la altul și sunt parte din algoritmul proprietar.

Avantajele și limitele metodei

De ce a înlocuit auscultația

Oscilometria nu cere stetoscop, nu depinde de auzul și de experiența celui care măsoară și nu este afectată de preferința inconștientă pentru cifre rotunde, o sursă clasică de eroare în măsurarea auscultatorie. Permite măsurători repetate automate, inclusiv în timpul somnului.

Aceste avantaje au făcut-o metoda standard pentru automăsurarea la domiciliu și pentru monitorizarea ambulatorie pe 24 de ore, iar dispariția tensiometrelor cu mercur din practica clinică a accelerat tranziția.

Situațiile în care estimarea se degradează

Algoritmii presupun o formă tipică a curbei de oscilații. Atunci când ritmul este neregulat, ca în fibrilația atrială, amplitudinile variază de la o bătaie la alta și estimarea devine mai puțin fiabilă, motiv pentru care se recomandă măsurători repetate.

Rigiditatea arterială marcată, tremorul, mișcarea în timpul măsurării, poziția incorectă a brațului și manșeta nepotrivită ca dimensiune produc, de asemenea, erori. O manșetă prea mică supraestimează valorile, iar una prea mare le subestimează.

Validarea dispozitivelor

Pentru că fiecare producător folosește algoritmi proprii, un tensiometru automat nu este fiabil prin simpla construcție. El trebuie testat față de o metodă de referință, pe un număr suficient de subiecți, conform unor protocoale recunoscute internațional.

Ghidurile recomandă utilizarea exclusivă a dispozitivelor validate, iar listele de aparate validate sunt publicate și actualizate de organizațiile de profil. Un aparat nevalidat poate afișa valori constant deviate, fără ca utilizatorul să aibă cum să observe.

Comparație între metodele de măsurare

Metodă Ce detectează Valoarea obținută direct Limita principală
Auscultatorie zgomotele Korotkoff sistolica și diastolica depinde de operator
Oscilometrică oscilațiile din manșetă presiunea arterială medie algoritmi proprietari
Invazivă, prin cateter unda de presiune continuă presiunea arterială medie, prin integrare invazivă, cere sistem calibrat
Palpatorie dispariția pulsului doar sistolica aproximativă imprecisă, istorică

Atât oscilometria, cât și măsurarea invazivă obțin presiunea arterială medie ca valoare primară, pe căi complet diferite: prima prin amplitudinea oscilațiilor, a doua prin integrarea semnalului de presiune în timp.

Metoda auscultatorie rămâne referința pentru validarea aparatelor oscilometrice, deși nu mai este metoda de rutină în practică.

Relevanță clinică

Ghidurile Societății Europene de Hipertensiune recomandă măsurarea cu dispozitive automate validate, cu manșetă la nivelul brațului, după cinci minute de repaus, cu brațul sprijinit la nivelul inimii. Diagnosticul se stabilește pe valori confirmate prin măsurători repetate, completate de automăsurare la domiciliu sau de monitorizare ambulatorie.

Tensiometrele cu manșetă la încheietură folosesc aceeași metodă, dar măsoară într-un punct mai distal, unde amplificarea undei de puls este mai mare, și sunt sensibile la poziția încheieturii față de inimă. Ghidurile preferă măsurarea la braț, pentru care au fost stabilite pragurile de diagnostic.

La vârstnicul cu rigiditate arterială marcată poate apărea pseudohipertensiunea, în care artera calcificată nu se comprimă complet sub manșetă, iar valoarea citită este fals crescută. Discrepanța dintre valorile măsurate și absența afectării de organ ridică această posibilitate.

Ce îi afectează acuratețea

Manșeta este sursa cea mai frecventă de eroare. Lățimea camerei pneumatice trebuie să reprezinte aproximativ 40% din circumferința brațului, iar lungimea să acopere cel puțin 80% din ea. Folosirea unei manșete standard pe un braț gros supraestimează sistematic valorile.

Poziția contează la fel de mult. Brațul trebuie sprijinit la nivelul inimii: fiecare centimetru de diferență în înălțime modifică valoarea citită cu aproximativ 0,8 mmHg. Picioarele sprijinite pe podea, spatele rezemat și absența vorbirii în timpul măsurării sunt condiții de validitate, nu detalii.

Ritmul cardiac neregulat degradează estimarea. În fibrilația atrială se recomandă trei măsurători consecutive și folosirea mediei lor, iar unele dispozitive semnalează automat detectarea unui ritm neregulat.

Factori care influențează rezultatul unei măsurători oscilometrice

Dimensiunea manșetei raportată la circumferința brațului.

Poziția brațului față de nivelul inimii.

Repausul prealabil și absența vorbirii în timpul măsurării.

Regularitatea ritmului cardiac.

Rigiditatea arterială, care poate produce pseudohipertensiune.

Tremorul, mișcarea și contracția musculară.

Algoritmul propriu al producătorului și validarea dispozitivului.

Consumul recent de cafea, nicotină sau vezica urinară plină.

Întrebări frecvente

Ce este oscilometria?

Metoda prin care tensiometrele automate determină tensiunea arterială, analizând oscilațiile de presiune transmise în manșetă de artera comprimată. Nu folosește sunetul, ca metoda auscultatorie, ci variațiile de presiune din interiorul manșetei.

De ce aparatul afișează o a treia valoare?

Pentru că oscilometria determină direct presiunea arterială medie, notată de obicei MAP sau M. Ea corespunde punctului de amplitudine maximă a oscilațiilor, iar sistolica și diastolica sunt estimate ulterior, prin algoritm.

De ce diferă de valoarea calculată cu formula?

Pentru că sunt obținute pe căi diferite. Aparatul determină presiunea medie din semnalul propriu, iar formula o reconstruiește din sistolica și diastolica estimate. O diferență de câțiva mmHg este normală și nu indică o defecțiune.

Sunt fiabile tensiometrele automate?

Cele validate conform protocoalelor recunoscute, da. Fiecare producător folosește algoritmi proprii, așa că un aparat nu este fiabil prin simpla construcție; el trebuie testat față de o metodă de referință, iar listele de aparate validate sunt publicate de organizațiile de profil.

Ce greșeli afectează cel mai des rezultatul?

Manșeta nepotrivită ca dimensiune, brațul nesprijinit sau aflat sub nivelul inimii, lipsa repausului prealabil și vorbitul în timpul măsurării. O manșetă prea mică supraestimează valorile, iar una prea mare le subestimează.

Funcționează în fibrilația atrială?

Mai puțin fiabil. Amplitudinile oscilațiilor variază de la o bătaie la alta, iar algoritmul presupune o formă tipică a curbei. Se recomandă trei măsurători consecutive și folosirea mediei lor.

Ce arată și ce nu arată

Ce arată Ce nu arată
Presiunea arterială medie, direct din semnal Forma reală a undei de presiune
Valori estimate pentru sistolică și diastolică Valorile obținute prin auscultație, care pot diferi
O măsurătoare independentă de operator O măsurătoare independentă de algoritm
Tendința tensiunii prin măsurători repetate Diagnosticul, care cere condiții standardizate
Un ritm neregulat, la aparatele care îl semnalează Tipul aritmiei

Greșeli frecvente de interpretare

Interpretarea diferenței dintre MAP afișată și cea calculată ca defecțiune

Cele două provin din surse diferite: una din semnalul oscilometric, cealaltă dintr-o formulă aplicată valorilor estimate. O diferență de câțiva mmHg este așteptată și nu indică un aparat stricat.

Folosirea manșetei standard pe orice braț

Lățimea camerei pneumatice trebuie să reprezinte aproximativ 40% din circumferința brațului. O manșetă prea mică pe un braț gros supraestimează sistematic tensiunea, uneori cu peste 10 mmHg, iar eroarea se repetă la fiecare măsurătoare.

Compararea valorilor de la încheietură cu cele de la braț

Amplificarea undei de puls este mai mare în punctele distale, iar poziția încheieturii față de inimă influențează puternic rezultatul. Pragurile de diagnostic au fost stabilite pentru măsurarea la braț.

Când e nevoie de evaluare medicală

Valorile măsurate acasă nu stabilesc singure un diagnostic. Hipertensiunea se confirmă prin măsurători repetate, în condiții standardizate, și adesea prin monitorizare în afara cabinetului.

Tratamentul antihipertensiv nu se ajustează pe baza unei singure măsurători. Modificările de doză se fac de către medicul curant.

De ce contează

Oscilometria este punctul în care măsurarea tensiunii arteriale a devenit o reconstrucție. Timp de un secol, sistolica și diastolica au fost valori citite direct, prin sunet; astăzi ele sunt estimate dintr-un semnal care conține, de fapt, altceva. Faptul că valoarea cea mai fiabilă a aparatului modern — presiunea medie — este tocmai cea pe care publicul nu știe să o interpreteze spune ceva despre distanța dintre ce măsoară tehnologia și ce am învățat să citim.

Concluzie

Oscilometria determină tensiunea arterială analizând oscilațiile de presiune din manșetă și identifică direct presiunea arterială medie, la punctul de amplitudine maximă, estimând abia apoi sistolica și diastolica prin algoritmi proprietari. Aceasta explică de ce valoarea medie afișată poate diferi de cea calculată cu formula clasică. Precizia depinde de dimensiunea manșetei, de poziția brațului, de regularitatea ritmului și de validarea dispozitivului conform protocoalelor recunoscute.

Referințe

Stergiou GS, Palatini P, Parati G, et al. 2021 European Society of Hypertension practice guidelines for office and out-of-office blood pressure measurement. J Hypertens. 2021;39(7):1293–1302. doi:10.1097/HJH.0000000000002843

Susține condițiile standardizate de măsurare, cerințele privind dimensiunea manșetei, poziția brațului și recomandarea de a folosi exclusiv dispozitive validate.

Alpert BS, Quinn D, Gallick D. Oscillometric blood pressure: a review for clinicians. J Am Soc Hypertens. 2014;8(12):930–938. doi:10.1016/j.jash.2014.08.014

Susține principiul metodei, identificarea presiunii medii la amplitudinea maximă, caracterul proprietar al algoritmilor de estimare și limitele în aritmii.

Mancia G, Kreutz R, Brunström M, et al. 2023 ESH Guidelines for the management of arterial hypertension. J Hypertens. 2023;41(12):1874–2071. doi:10.1097/HJH.0000000000003480

Susține preferința pentru măsurarea la nivelul brațului, pragurile de diagnostic și descrierea pseudohipertensiunii la vârstnic.

Booth J. A short history of blood pressure measurement. Proc R Soc Med. 1977;70(11):793–799. doi:10.1177/003591577707001112

Susține contextul istoric al metodelor de măsurare, de la metoda palpatorie la manșeta Riva-Rocci și la auscultație.

Termeni corelați

Zgomotele Korotkoff, Presiune arterială medie (MAP), Cateter arterial, Amplificarea presiunii pulsului, Hipertensiune de halat alb

« Înapoi la enciclopedie

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00