Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

Cateter arterial

by Mihaela Marinescu

« Înapoi la enciclopedie

Termeni medicali

Cateterul arterial este un tub subțire introdus într-o arteră periferică și conectat la un traductor de presiune, care permite măsurarea continuă a tensiunii arteriale, bătaie cu bătaie. Se mai numește linie arterială.

Spre deosebire de tensiometrul cu manșetă, care oferă valori intermitente, cateterul afișează forma completă a undei de presiune în timp real. Presiunea arterială medie este calculată prin integrarea presiunii în raport cu timpul, ceea ce o face cea mai fidelă măsurătoare disponibilă.

Locurile de inserție cele mai folosite sunt artera radială și artera femurală, mai rar cea brahială, axilară sau pedioasă dorsală. Alegerea depinde de accesibilitate, de circulația colaterală și de durata preconizată a monitorizării.

Pe scurt

Permite măsurarea continuă a tensiunii arteriale, bătaie cu bătaie.
Presiunea arterială medie se obține prin integrarea semnalului, nu prin formulă.
Locurile uzuale de inserție sunt artera radială și cea femurală.
Acuratețea depinde de poziția traductorului, de calibrarea la zero și de tubulatură.
Permite recoltarea repetată de sânge arterial pentru gazometrie.
Presiunea sistolică citită depinde de locul inserției; cea medie variază puțin.
Complicațiile sunt rare, dar includ ischemie distală, infecție și hematom.

Cum funcționează

Cateterul introdus în arteră conține o coloană continuă de lichid care transmite presiunea din vas până la un traductor. Acesta transformă presiunea mecanică într-un semnal electric, pe care monitorul îl afișează ca formă de undă și din care derivă valorile numerice.

Sistolica este vârful undei, diastolica este punctul minim, iar presiunea arterială medie este aria de sub curbă împărțită la durata ciclului cardiac. Această ultimă operație, integrarea, nu depinde de recunoașterea unor puncte anume pe curbă, motiv pentru care rezultatul este mai robust decât valorile extreme.

Forma undei conține informații suplimentare. Panta ascendentă reflectă contractilitatea, incizura dicrotă marchează închiderea valvei aortice, iar variația respiratorie a amplitudinii este folosită pentru estimarea responsivității la umplere volemică la pacientul ventilat mecanic.

Indicații și informații oferite

Când se montează

Indicațiile principale sunt instabilitatea hemodinamică care cere monitorizare continuă, administrarea de medicamente vasoactive, intervențiile chirurgicale majore, nevoia de recoltări repetate de sânge arterial pentru gazometrie și situațiile în care măsurarea cu manșetă este nefiabilă, precum obezitatea extremă sau arsurile membrelor.

La pacientul cu vasoconstricție intensă sau cu hipotensiune severă, tensiometrul oscilometric devine imprecis tocmai când acuratețea contează cel mai mult, iar cateterul rezolvă această limitare.

Informația pe care numai el o oferă

Valoarea bătaie cu bătaie permite detectarea imediată a variațiilor, nu la intervalul de câteva minute al unei manșete automate. În titrarea unui vasopresor sau în inducerea anesteziei, această diferență de rezoluție temporală este decisivă.

Analiza conturului undei de puls, derivată din același semnal, permite estimarea continuă a volumului-bătaie și a debitului cardiac, iar variația respiratorie a presiunii pulsului ghidează deciziile de umplere volemică.

Complicațiile și prevenirea lor

Complicațiile sunt rare la cateterele radiale, dar reale: ischemie distală prin tromboză sau embolie, infecție locală sau sistemică, hematom, pseudoanevrism, leziune nervoasă. Riscul crește cu durata menținerii și cu numărul de tentative de inserție.

Prevenirea include tehnica aseptică la inserție, verificarea periodică a perfuziei mâinii, folosirea celui mai mic calibru adecvat și îndepărtarea cateterului de îndată ce nu mai este necesar.

Măsurare invazivă față de manșetă

Caracteristică Cateter arterial Tensiometru oscilometric
Frecvența valorilor continuu, bătaie cu bătaie intermitent, la câteva minute
Valoarea obținută direct forma undei; MAP prin integrare MAP din amplitudinea oscilațiilor
Fiabilitate în hipotensiune severă bună redusă
Informații suplimentare contur de undă, variație respiratorie niciuna
Riscuri ischemie, infecție, hematom practic absente
Recoltare de sânge arterial posibilă repetat imposibilă

Diferențele dintre valorile obținute prin cele două metode sunt așteptate, mai ales pentru sistolică. În hipotensiune, măsurarea cu manșetă tinde să supraestimeze, iar în hipertensiune să subestimeze, față de măsurarea invazivă.

Presiunea arterială medie este parametrul care se compară cel mai bine între metode și între locuri de inserție, motiv pentru care țintele hemodinamice se exprimă în acești termeni.

Relevanță clinică

Acuratețea sistemului depinde de trei condiții tehnice. Traductorul trebuie poziționat la nivelul axei flebostatice, aproximativ la nivelul atriului drept, pentru măsurătorile hemodinamice obișnuite, și la nivelul conductului auditiv extern atunci când se calculează presiunea de perfuzie cerebrală. Sistemul trebuie calibrat la zero față de presiunea atmosferică. Tubulatura trebuie să fie scurtă, rigidă și lipsită de bule de aer.

Locul inserției influențează valorile citite. Prin amplificarea undei de puls, presiunea sistolică măsurată la artera radială este mai mare decât cea femurală sau aortică, iar diferența poate fi substanțială la pacientul vasoconstrictat. Presiunea arterială medie variază însă puțin, ceea ce o face parametrul de referință.

Testul Allen, folosit tradițional pentru verificarea circulației colaterale a mâinii înaintea canulării radiale, are o valoare predictivă limitată și nu mai este considerat obligatoriu de toate protocoalele. Evaluarea perfuziei mâinii după inserție rămâne însă necesară.

Verificarea sistemului

Calitatea semnalului se verifică prin testul de undă pătrată: se deschide scurt valva de spălare și se urmărește cum revine curba la linia de bază. Un sistem corect amortizat prezintă una sau două oscilații scurte înainte de stabilizare.

Un sistem prea amortizat, din cauza unei bule de aer, a unui cheag, a unei tubulaturi prea lungi sau prea moi, revine lent, fără oscilații, și subestimează sistolica supraestimând diastolica. Unul insuficient amortizat oscilează prelungit și produce vârfuri sistolice false.

Presiunea arterială medie este relativ rezistentă la aceste distorsiuni: chiar când sistolica și diastolica sunt afectate de amortizare, media lor în timp se modifică puțin. Este încă un motiv pentru care terapia intensivă se ghidează după ea.

Factori care influențează acuratețea măsurării invazive

Înălțimea traductorului față de nivelul de referință ales.

Calibrarea la zero față de presiunea atmosferică.

Prezența bulelor de aer sau a cheagurilor în sistem.

Lungimea, rigiditatea și diametrul tubulaturii.

Locul inserției, prin amplificarea undei de puls.

Vasoconstricția intensă, care accentuează diferențele între situsuri.

Mișcarea cateterului și poziția membrului.

Spasmul arterial și poziționarea vârfului cateterului în vas.

Întrebări frecvente

Ce este un cateter arterial?

Un tub subțire introdus într-o arteră periferică și conectat la un traductor de presiune, care permite măsurarea continuă a tensiunii arteriale, bătaie cu bătaie. Se mai numește linie arterială și se montează de obicei în artera radială sau femurală.

De ce este mai exact decât manșeta?

Pentru că afișează forma completă a undei de presiune și calculează presiunea arterială medie prin integrarea semnalului în timp, nu prin estimare. Rămâne fiabil și în hipotensiune severă sau în vasoconstricție intensă, unde oscilometria devine imprecisă.

Când se montează?

În instabilitate hemodinamică, la administrarea de medicamente vasoactive, în chirurgia majoră, când sunt necesare recoltări repetate de sânge arterial pentru gazometrie și atunci când măsurarea cu manșetă este nefiabilă.

De ce diferă valorile de cele măsurate cu manșeta?

Din cauza metodei și a locului. Prin amplificarea undei de puls, sistolica radială este mai mare decât cea aortică, iar oscilometria estimează valorile în loc să le măsoare. Presiunea arterială medie este parametrul care se compară cel mai bine.

Ce înseamnă un sistem prea amortizat?

Un sistem în care semnalul este atenuat, de obicei din cauza unei bule de aer, a unui cheag sau a unei tubulaturi necorespunzătoare. Subestimează sistolica și supraestimează diastolica, dar afectează puțin presiunea medie.

Ce complicații poate avea?

Rare, dar reale: ischemie distală prin tromboză sau embolie, infecție locală sau sistemică, hematom, pseudoanevrism și leziune nervoasă. Riscul crește cu durata menținerii și cu numărul de tentative de inserție.

Ce arată și ce nu arată

Ce arată Ce nu arată
Presiunea arterială continuă, bătaie cu bătaie Debitul cardiac, fără analiză suplimentară
Forma undei de presiune și informațiile derivate din ea Perfuzia tisulară efectivă
Presiunea medie, prin integrarea semnalului Presiunea aortică centrală
Variația respiratorie folosită pentru responsivitatea la umplere Validitatea acestei variații în respirație spontană
Calitatea propriului semnal, prin testul de undă pătrată Starea hemodinamică, fără interpretare clinică

Greșeli frecvente de interpretare

Ignorarea nivelului traductorului

O eroare de câțiva centimetri în înălțime modifică valoarea citită cu câțiva mmHg. Pentru presiunea de perfuzie cerebrală, nivelul de referință este conductul auditiv extern, nu atriul drept, iar confuzia supraestimează perfuzia la pacientul cu capul ridicat.

Interpretarea sistolicei radiale ca presiune centrală

Amplificarea undei de puls face ca sistolica radială să fie mai mare decât cea aortică, uneori substanțial. Țintele hemodinamice se exprimă în presiune arterială medie tocmai pentru a evita această dependență de locul de măsurare.

Lipsa verificării amortizării

Un sistem prost amortizat produce valori sistolice și diastolice eronate, fără ca forma generală a curbei să pară anormală la prima vedere. Testul de undă pătrată este rapid și ar trebui efectuat ori de câte ori valorile par neverosimile.

Când e nevoie de evaluare medicală

Cateterul arterial este o procedură de spital, efectuată și supravegheată exclusiv de personal medical.

Paloarea, răceala sau durerea mâinii de partea unui cateter radial trebuie semnalate imediat personalului medical, întrucât pot indica o perfuzie compromisă.

De ce contează

Cateterul arterial este singura metodă prin care medicina vede tensiunea arterială așa cum este ea în realitate: o curbă continuă, nu două cifre. Tot restul — manșeta, formula, valorile afișate — sunt reconstrucții ale acestei curbe. Faptul că presiunea arterială medie este și singura valoare care supraviețuiește aproape neschimbată tuturor acestor reconstrucții, și tuturor imperfecțiunilor tehnice ale sistemului invaziv, explică de ce terapia intensivă s-a organizat în jurul ei.

Concluzie

Cateterul arterial permite măsurarea continuă a tensiunii arteriale, bătaie cu bătaie, și calculează presiunea arterială medie prin integrarea semnalului, ceea ce o face cea mai fidelă măsurătoare disponibilă. Acuratețea depinde de nivelul traductorului, de calibrarea la zero și de proprietățile tubulaturii, iar un sistem prost amortizat denaturează sistolica și diastolica, afectând puțin media. Locul inserției influențează valorile sistolice prin amplificarea undei de puls, motiv pentru care țintele se exprimă în presiune arterială medie.

Referințe

Gardner RM. Direct blood pressure measurement — dynamic response requirements. Anesthesiology. 1981;54(3):227–236. doi:10.1097/00000542-198103000-00010

Susține descrierea amortizării sistemului, testul de undă pătrată și efectul tubulaturii și al bulelor de aer asupra valorilor sistolice și diastolice.

Scheer B, Perel A, Pfeiffer UJ. Clinical review: complications and risk factors of peripheral arterial catheters used for haemodynamic monitoring in anaesthesia and intensive care medicine. Crit Care. 2002;6(3):199–204. doi:10.1186/cc1489

Susține descrierea complicațiilor, frecvența lor, factorii de risc și valoarea predictivă limitată a testului Allen.

Nichols WW, O’Rourke MF, Vlachopoulos C. McDonald’s Blood Flow in Arteries: Theoretical, Experimental and Clinical Principles. 6th ed. London: Hodder Arnold; 2011.

Susține amplificarea undei de puls între aortă și arterele periferice și stabilitatea relativă a presiunii arteriale medii de-a lungul arborelui arterial.

Cecconi M, De Backer D, Antonelli M, et al. Consensus on circulatory shock and hemodynamic monitoring. Task force of the European Society of Intensive Care Medicine. Intensive Care Med. 2014;40(12):1795–1815. doi:10.1007/s00134-014-3525-z

Susține indicațiile de monitorizare invazivă, utilizarea analizei conturului undei de puls și a variației respiratorii pentru deciziile de umplere volemică.

Termeni corelați

Amortizarea sistemului de măsurare, Presiune arterială medie (MAP), Oscilometrie, Amplificarea presiunii pulsului, Volum-bătaie, Presiune de perfuzie cerebrală

« Înapoi la enciclopedie

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00