Aromataza by Mihaela Marinescu iunie 20, 2026 written by Mihaela Marinescu iunie 20, 2026 0FacebookTwitterPinterestLinkedinWhatsappCopy LinkThreadsEmail 45 « Back to Glossary Index (biochimie, endocrinologie, oncologie) Aromataza (enzima CYP19A1, denumita si estrogen sintaza) este o citocrom P450 care catalizeaza conversia androgenilor (androstendion, testosteron, DHEA) in estrogeni (estrona, estradiol, estriol) — pasul final si definitiv al biosintezei estrogenice. Este exprimata in ovare (celulele granuloase, principala sursa de estrogen la femeile premenopauzale), tesut adipos (sursa principala de estrogen la femeile postmenopauzale si la barbati), creier, piele, os si muschi. Activitatea aromatazei este reglata de FSH (in ovare), de insulina si inflamatia (in tesut adipos) si de expresia genica tisulara specifica; inhibitorii de aromataza (letrozol, anastrozol, exemestan) sunt utilizati in tratamentul cancerului mamar estrogen-dependent si in stimularea ovulatiei in SOP. Mecanismul biologic • Reactia catalizata — aromataza catalizeaza trei reactii de hidroxilare secventiale, utilizand NADPH si oxigen molecular: androstendion → estrona; testosteron → estradiol; 16-alfa-OH-androstendion → estriol; reactia consta in aromatizarea inelului A al structurii steroidice (de unde numele — „aromataza”); reactia este ireversibila — estrogenul produs nu poate fi reconvertit la androgen • Distributia tisulara si implicatiile — in ovare: expresia este controlata de FSH; la menopauza, ovarele isi pierd capacitatea de aromatizare; in tesut adipos: expresia este stimulata de inflamatie (IL-6, TNF-alfa), glucocorticoizi si insulina; obezitatea creste aromatizarea periferica, crescand estrogenul chiar si la femeile postmenopauzale; in creier: aromatizarea locala a testosteronului la estradiol joaca rol in neuroprote ctie si in comportamentul sexual; in os: estrogenul produs local inhiba resoptia osoasa la ambele sexe • Aromataza si tesut adipos — obezitatea viscerala creste activitatea aromatazei in adipocite prin mai multe mecanisme: inflamatia locala (TNF-alfa, IL-6 cresc expresia CYP19A1), hiperinsulinemia (insulina creste expresia aromatazei) si hypoxia locala (hipoxia creste aromataza); femeile obeze postmenopauzale pot produce cantitati semnificative de estrogen in tesut adipos, explicand riscul crescut de cancer mamar estrogen-dependent • Inhibitorii de aromataza in oncologie — anastrozol (Arimidex), letrozol (Femara), exemestan (Aromasin) blocheaza aromataza, reducand estrogenul la niveluri extrem de scazute; utilizati in cancerul mamar estrogen-receptor pozitiv (ER+) la femeile postmenopauzale si in premenopauza cu supresia ovariana concomitenta; superiori tamoxifenului in reducerea riscului de recidiva in postmenopauza (studii ATAC, BIG 1-98) • Inhibitorii de aromataza in ginecologie — letrozol este utilizat ca agent de inductie a ovulatiei in SOP (superior clomifenului in studii clinice randomizate); produce stimularea ovariana mai „fiziologica” cu mai putine foliculi multipli si risc mai mic de sarcina multipla; utilizat si in endometrioza recidivanta refractara (reduce productia locala de estrogen prin blocarea aromatazei endometriotice) Contexte clinice relevante • Deficienta de aromataza — o conditie rara autosomal recesiva (mutatie CYP19A1) cu absenta conversiei androgenilor la estrogeni; la femei XX: virilizare la nastere (androgeni materni neconvertiti), absenta pubertatatii estrogenice, amenoree, osteoporoza severa (estrogen-dependent); la barbati XY: talie inalta (epifizele nu se inchid fara estrogen), osteoporoza, infertilitate (estrogen necesar in spermatogeneza) • Efectele adverse ale inhibitorilor de aromataza — artralgie (cel mai frecvent efect advers, mecanism incomplet inteles, posibil legat de schimbarile in metabolismul estrogenic al articulatiilor); simptome de menopauza accelerate (bufeuri, uscaciune vaginala); pierdere de densitate osoasa (necesita suplimentare cu calciu, vitamina D si uneori bifosfonati in tratamentul oncologic pe termen lung) aromataza este enzima care explica de ce obezitatea modifica profilul estrogen-androgen la femei si de ce tesutul adipos este o glanda endocrina activa. la femeile postmenopauzale, tesutul adipos devine sursa principala de estrogen prin aromatizare — fapt cu doua consecinte aparent contradictorii: protectie partiala fata de osteoporoza (estrogenul local), dar risc crescut de cancer mamar estrogen-dependent (expunere estrogenica mai mare). intelegerea acestei dualitati este esentiala pentru consilierea femeilor supraponderale in postmenopauza. « Back to Glossary Index Mihaela Marinescu Sunt Mihaela Marinescu, fondatoarea Healthwise.ro și editor specializat în conținut despre sănătate, beauty, nutriție funcțională și prevenție. Am studiat Medicina la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, experiență care mi-a format interesul pentru corpul uman, biologie și educație medicală explicată clar. Prin Healthwise, îmi propun să traduc informația științifică și cele mai noi cercetări internaționale într-un limbaj accesibil, cald și responsabil. În medicină există un cuvânt important: complianță. Din punctul meu de vedere, complianța reală nu se naște din frică sau din instrucțiuni greu de urmat, ci din înțelegere. Oamenii au mai multe șanse să aibă grijă de sănătatea lor atunci când înțeleg ce se întâmplă în corp, de ce contează anumite alegeri și cum pot integra recomandările medicale într-o viață reală. Motivul pentru care site-ul se numește Healthwise pornește de la o convingere simplă: un om sănătos are mai multă energie pentru înțelepciune, creștere personală și o viață cu sens. Când sănătatea este susținută prin alegeri informate, ea nu mai consumă tot spațiul interior în jurul bolii, ci devine terenul pe care se poate construi. Astfel, Health și Wise se hrănesc reciproc: sănătatea face loc înțelepciunii, iar înțelepciunea protejează sănătatea. Conținutul publicat pe Healthwise are scop educațional și nu înlocuiește consultul medical, diagnosticul sau recomandarea unui specialist. Dacă te regăsești în semnele, simptomele sau situațiile descrise în articole, îți recomand să discuți cu un medic sau cu un specialist potrivit. Știința oferă informația, dar clinicianul este cel care o interpretează și o aplică în contextul tău personal. previous post Mio-inozitol next post Sisteme FOP (Front-of-Package Labeling)