Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

Mă doare la contact sexual: întrebările pe care le puneți greu și răspunsurile lor

by Mihaela Marinescu
Published: Updated:
Mă doare la contact sexual: întrebările pe care le puneți greu și răspunsurile lor

Dacă vă doare la contact sexual, aveți un simptom pe care medicii îl numesc dispareunie: o durere simțită la intrarea în vagin, adânc în pelvis sau după contact, care poate porni din mucoasă, din pielea vulvei, din mușchii planșeului pelvin, din nervi sau din organele pelvine. Durerea la contact sexual este frecventă: în ancheta britanică Natsal-3, 7,5% dintre femeile active sexual, cu vârste între 16 și 74 de ani, au avut-o timp de cel puțin trei luni într-un an. Nu este un preț firesc al vieții sexuale și nici un semn că ceva este în neregulă cu relația. Multe dintre cauze se pot trata, iar primul pas este să o spuneți unui medic, nu să o suportați.

Poate durerea a apărut după o naștere, la menopauză sau după un tratament. Poate a existat de la primele încercări și ați crezut că „așa este la început”. Poate ați folosit lubrifiant, ați tratat de câteva ori o candidoză și durerea a rămas, iar consultația s-a încheiat cu „nu aveți nimic”. Întrebările de mai jos sunt cele pe care femeile le pun cel mai rar cu voce tare și cel mai des pe internet, noaptea. Cauzele, mecanismele și tratamentele sunt explicate pe larg în articolul Healthwise despre dispareunie și cauzele durerii la contact sexual; aici găsiți ce înseamnă ele pentru dumneavoastră și ce puteți face concret.

Verificat medical
Dr. Valentina Vargolici, medic specialist obstetrică-ginecologie
Articol verificat medical de
Dr. Valentina Vargolici
Medic specialist obstetrică-ginecologie · medicină materno-fetală și reproducere umană asistată
Informațiile medicale din acest articol au fost verificate pentru acuratețe și pentru concordanța cu recomandările actuale ale ghidurilor de specialitate. Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical.

Durerea la contact sexual, în șapte răspunsuri

  1. Durerea care revine la contact sexual nu este normală, chiar dacă este frecventă, și merită un consult ginecologic.
  2. Locul durerii, la intrare sau în profunzime, și momentul apariției ei orientează medicul spre cauza probabilă.
  3. Lubrifiantul reduce frecarea, dar nu tratează o inflamație, o boală a pielii vulvei sau mușchii care nu se relaxează.
  4. Continuarea unui contact dureros nu „obișnuiește” corpul, ci întreține încordarea și teama de durere.
  5. Exercițiile Kegel nu ajută în orice durere; uneori mușchii au nevoie mai întâi de relaxare.
  6. Tratamentul se alege după cauză și poate îmbina ginecologia, recuperarea pelvină și sprijinul psihologic.
  7. Durerea cu febră, sângerare importantă sau o posibilă sarcină cere consult în aceeași zi.

Frecvența durerii la contact sexual: 7,5% dintre femeile active sexual în ancheta Natsal-3 și una din patru femei la 18 luni după prima naștere

Mă doare la contact sexual: ce înseamnă și primele întrebări

Este normal să mă doară la contact sexual?

Un disconfort izolat poate fi trecător, dar durerea care revine nu este normală. Un contact grăbit, fără timp pentru excitație, primul contact după o perioadă lungă sau după o naștere ori un episod din timpul unei infecții tratate pot produce o durere care dispare odată cu situația respectivă.

Altfel stau lucrurile când durerea revine la contacte succesive, se agravează, durează ore după contact sau apare și la introducerea unui tampon ori la examinarea ginecologică. Faptul că multe femei trăiesc aceeași experiență arată doar că simptomul este subevaluat, nu că trebuie acceptat.

Tabel comparativ: situații de disconfort la contact sexual care pot fi trecătoare și semnale care merită evaluate la ginecolog

o durere frecventă nu este o durere normală

Prevalența mare a durerii la contact sexual arată că simptomul este des întâlnit și rar discutat, nu că ar face parte firesc din viața sexuală. Durerea este un semnal venit de la un țesut, de la un mușchi sau de la sistemul nervos. Formula „așa e la toate” amână evaluarea și, odată cu ea, tratamentul unei cauze care, de multe ori, se poate trata.

De ce mă doare la contact sexual?

Pentru că, la contactul sexual, colaborează trei sisteme, iar durerea apare când unul dintre ele nu funcționează cum ar trebui. Țesuturile (pielea vulvei, vestibulul și mucoasa vaginală) au nevoie de lubrifiere și de suport hormonal, mușchii planșeului pelvin trebuie să se poată relaxa, iar sistemul nervos decide ce semnal devine durere.

Notă Healthwise
Conținutul acestui articol are scop exclusiv educațional și informațional. Nu substituie consultul medical, diagnosticul sau recomandarea terapeutică personalizată. Dacă te confrunți cu simptome sau ai întrebări despre sănătatea ta, consultă un medic.

Calculatoare medicale

Cunoaște-ți corpul.
Cu instrumente construite pe dovezi.

Pentru tine: greutate, inimă, sarcină, somn. Pentru medici: scoruri clinice și formule de laborator. Fiecare rezultat vine cu mecanismul din spatele lui și se exportă în PDF.

218
calculatoare disponibile
Toate calculatoarele
Susține Healthwise Gratuit pentru toți. Nu gratuit de făcut. Informație medicală, instrumente și dosare de sănătate, gratuite și construite pe dovezi științifice. Vedeți ce costă și cum puteți ajuta. Susține Healthwise

Cauzele cele mai frecvente sunt uscăciunea mucoasei, de exemplu la menopauză sau în alăptare, infecțiile și iritațiile, bolile pielii vulvei, sensibilitatea vestibulului (vestibulodinia), mușchii pelvieni încordați, endometrioza și modificările de după naștere. La aceeași persoană pot exista mai multe mecanisme simultan. Fiecare dintre ele este explicat în articolul Healthwise despre dispareunie.

Contează unde doare: la intrare sau în profunzime?

Da, este una dintre cele mai utile informații pentru medic. Durerea la intrare, descrisă ca arsură, înțepătură sau senzație de fisură la începutul penetrării, orientează spre uscăciune, iritație, infecții, afecțiuni ale vulvei, vestibulodinie sau mușchi care nu se relaxează.

Durerea profundă, simțită adânc în pelvis, la anumite poziții sau după contact, orientează mai degrabă spre endometrioză, o infecție pelvină, o afecțiune a vezicii sau a intestinului ori tot spre o componentă musculară. Cele două tipuri se pot suprapune și nu este nevoie să vă încadrați într-o singură categorie ca să primiți ajutor. Dacă nu puteți localiza precis durerea, spuneți acest lucru: este tot o informație.

Mă doare doar uneori. Mai merită să merg la medic?

Da, dacă durerea revine. Durerea care apare doar la o anumită poziție, într-o anumită fază a ciclului sau când excitația nu a avut timp să se instaleze se numește dispareunie situațională și orientează spre alte cauze decât durerea prezentă la orice contact.

Notați în ce situații apare și în ce situații lipsește. Durerea profundă care se accentuează în zilele dinaintea menstruației, de exemplu, este un indiciu pe care medicul îl caută.

Mă doare de la primul contact. Ce poate fi?

Când durerea există de la primele încercări de penetrare, inclusiv de la prima folosire a unui tampon, medicii vorbesc despre dispareunie primară. Cauzele luate în calcul mai des sunt vestibulodinia provocată, o reacție involuntară de încordare a mușchilor de la intrarea vaginală (vaginismul) și, mai rar, particularități anatomice ale himenului sau ale vaginului.

Durerea la primul contact nu trebuie „depășită” prin forțare. Dacă se repetă, merită evaluată, iar mențiunea despre durerea la tampon este foarte utilă medicului, chiar dacă nu ați avut încă un contact sexual cu penetrare.

Mă doare după ani în care nu m-a durut. Ce s-a schimbat?

Când durerea apare după o perioadă fără dificultăți, medicii vorbesc despre dispareunie secundară, iar întrebarea cea mai utilă este ce s-a schimbat în perioada dinaintea debutului. Momentele tipice sunt o naștere, alăptarea, instalarea menopauzei, o infecție, o intervenție chirurgicală, un tratament oncologic sau un medicament nou.

Printre medicamentele care pot reduce lubrifierea se numără unele antidepresive, antihistaminicele și tratamentele care blochează producția sau acțiunea estrogenilor. Spuneți medicului dacă durerea a început la câteva săptămâni după un tratament nou, dar nu opriți medicamentele pe cont propriu. Și o componentă musculară poate apărea târziu, după o serie de contacte dureroase din alte cauze; debutul nou merită investigat, nu pus automat pe seama stresului.

Durerea la contact înseamnă că am o infecție transmisă sexual?

Nu neapărat. Unele infecții, inclusiv cele cu transmitere sexuală, pot produce durere la contact, dar dispareunia nu dovedește o asemenea infecție și nu permite concluzii despre comportamentul unui partener.

Testele pentru infecții se recomandă după simptome, precum secreții neobișnuite, sângerare sau febră, și după expunerile posibile. Diferențele dintre cele mai frecvente infecții vaginale sunt explicate în articolul despre vaginoza bacteriană și candidoză.

Ce diferență este între dispareunie și vaginism?

Dispareunia descrie durerea, iar vaginismul descrie o reacție involuntară de încordare a mușchilor la încercarea penetrării. Cele două pot coexista: durerea repetată poate declanșa încordarea, iar încordarea produce, la rândul ei, durere.

Vaginismul nu este o închidere voluntară și nici o formă de respingere a partenerului. Clasificarea psihiatrică DSM-5 le reunește pe amândouă sub denumirea de tulburare de durere genito-pelvină sau de penetrare, pentru că apar des împreună, fără ca denumirea să însemne că durerea ar fi psihică. Despre vaginism puteți citi în articolul despre cauzele și tratamentul vaginismului.

La ce medic merg?

Primul pas este medicul ginecolog. În funcție de ce găsește, vă poate trimite la un dermatolog pentru afecțiunile pielii vulvei, la un urolog pentru durerea legată de vezică, la un gastroenterolog pentru simptomele digestive sau la un kinetoterapeut specializat în recuperarea planșeului pelvin.

Uneori sunt utile și un alergolog, un psiholog sau un terapeut sexual. Puteți căuta un ginecolog sau un specialist în recuperare pelvină în directorul medical Healthwise.

Ce mă va întreba medicul și cum mă pregătesc?

Medicul vă va întreba unde doare, când a început durerea, dacă apare de fiecare dată, cât durează și dacă are legătură cu ciclul, cu urinarea sau cu defecația. Vor conta și durerea la tampon, produsele locale folosite, tratamentele încercate, nașterile, intervențiile chirurgicale și bolile cronice, chiar dacă vi se par fără legătură.

Nu aveți nevoie de vocabular medical: „mă ustură la intrare” sau „mă doare adânc, la anumite poziții” sunt descrieri bune. Puteți nota câteva episoade, fără să provocați durerea anume ca să o măsurați. Pentru această notare puteți folosi Jurnalul de sănătate din contul Healthwise, în care notați durerea și uscăciunea pe o scală de la 0 la 5, alături de context, precum somnul și stresul. Dacă folosiți și Calendarul menstrual, jurnalul preia faza ciclului, iar exportul PDF reunește istoricul într-un document pe care îl puteți duce la consultație.

Mi-e frică de examinarea ginecologică. Pot cere să fie făcută altfel?

Da. Examinarea se adaptează, se face cu acordul dumneavoastră și se poate opri oricând cereți acest lucru. Medicul poate începe prin observarea zonei externe, iar speculul nu este obligatoriu la prima consultație; uneori se poate folosi unul de dimensiuni mici.

Pentru durerea de la intrare, medicul poate atinge ușor, cu un bețișor cu vată, mai multe puncte ale vestibulului și vă poate întreba de fiecare dată cât de intensă este senzația. Testul arată dacă sensibilitatea este localizată sau difuză. Aveți dreptul să primiți explicații înaintea fiecărui pas, să cereți o pauză și să discutați prezența unui însoțitor. Examinarea nu trebuie forțată ca să se demonstreze că „nu aveți nimic”.

Ce analize și investigații pot fi necesare?

Depinde de ce sugerează simptomele și examinarea. Pot fi indicate teste pentru infecții vaginale, un sumar de urină și o urocultură, un test de sarcină sau o ecografie. O leziune a vulvei poate necesita evaluare dermatologică și, uneori, biopsie.

Nu există un „pachet de analize pentru dispareunie” care să găsească automat cauza, și nu toate aceste teste sunt necesare fiecărei persoane. Nici rezultatele normale nu înseamnă că durerea trebuie ignorată: dacă prima evaluare nu explică simptomele, este nevoie de un plan pentru pasul următor.

Grijile despre durerea la contact sexual de care se vorbește rar la consultație

Mi-e jenă să spun medicului că mă doare la contact sexual.

Jena este firească și foarte frecventă, iar ea este unul dintre motivele pentru care durerea rămâne neevaluată ani la rând. Pentru medic, durerea la contact este un simptom ca oricare altul, la fel de legitim ca o durere de stomac.

Ce puteți face concret: spuneți-o la începutul consultației, nu la final, când timpul s-a terminat. Dacă vă este greu să o rostiți, o puteți scrie pe o foaie și o puteți da medicului. Menționați durerea și medicului care vă tratează o boală cronică, precum sindromul Sjögren, diabetul sau boala Crohn: într-un studiu olandez din 2015, două treimi dintre femeile cu sindrom Sjögren nu discutaseră niciodată dificultățile sexuale cu reumatologul lor.

Medicul mi-a spus că „nu am nimic”.

Este probabil că medicul nu a găsit o leziune vizibilă, ceea ce nu înseamnă că durerea nu are o cauză. Sensibilitatea crescută a terminațiilor nervoase, tensiunea mușchilor pelvieni și amplificarea semnalului în sistemul nervos nu se văd cu ochiul liber și nici la ecografie.

Diagnosticul de vulvodinie se pune tocmai în aceste situații, după excluderea altor cauze. Ce puteți face concret: întrebați ce a fost exclus, ce urmează și dacă este utilă o evaluare a planșeului pelvin. Dacă răspunsul rămâne „nimic”, aveți dreptul la o a doua opinie.

durerea fără o leziune vizibilă nu este o durere imaginară

Absența unei leziuni la examinare nu înseamnă că durerea este inventată sau exagerată. Vulvodinia este definită de consensul internațional din 2015 ca durere vulvară de cel puțin trei luni fără o cauză clar identificabilă, cu factori asociați precum creșterea numărului de fibre nervoase, inflamația sau hiperactivitatea mușchilor pelvieni. Formula corectă nu este „nu aveți nimic”, ci „nu am găsit o leziune, așa că mergem mai departe cu evaluarea mecanismului”.

Mi s-a spus că este psihic și că trebuie doar să mă relaxez.

Durerea la contact nu este „doar psihică”, iar sfatul de a vă relaxa, fără nimic altceva, nu tratează cauza. Este adevărat însă că teama și încordarea fac parte din mecanismul durerii: după câteva contacte dureroase, corpul anticipează durerea, excitația scade, lubrifierea și relaxarea mușchilor scad și ele, iar următorul contact doare mai tare.

Acest ciclu explică de ce durerea poate continua chiar după ce cauza inițială a fost tratată. Recunoașterea lui nu minimalizează durerea, ci deschide opțiuni de tratament în plus, precum recuperarea pelvină sau terapia cognitiv-comportamentală, alături de îngrijirea ginecologică.

Cercul anticipare–încordare–durere în dispareunie: contactul dureros duce la anticipare, excitație scăzută și mai multă frecare, și ce poate rupe cercul

Mă tem că partenerul crede că nu îl mai doresc.

Teama este frecventă, pentru că mulți parteneri interpretează durerea ca pe o respingere sau ca pe un semn că au greșit ceva. Durerea nu măsoară însă iubirea, atracția sau dorința: puteți dori apropierea și, în același timp, să aveți o mucoasă uscată sau mușchi care se încordează.

Ce puteți face concret: explicați-i partenerului că durerea vine dintr-un mecanism al corpului și că doriți să aflați cauza. Dacă vă doriți, partenerul poate veni la o consultație sau la o ședință de terapie de cuplu. Despre ce se întâmplă în terapia de cuplu puteți citi în articolul despre terapia de cuplu.

lubrifierea nu este un indicator al dorinței

Lubrifierea depinde de hormoni, de medicamente, de oboseală, de timpul acordat excitației și de teama de durere, nu doar de cât de mult vă doriți apropierea. Interpretarea uscăciunii ca semn de respingere adaugă presiune în relație și poate întări ciclul anticipării durerii. O conversație despre mecanism ajută mai mult decât o conversație despre vinovăție.

Am început să evit apropierea și mă simt prost din această cauză.

Evitarea este o reacție de protecție a corpului față de o experiență care a durut, nu un defect de caracter. Ea arată că durerea v-a afectat viața, ceea ce este un motiv în plus pentru consult, nu un motiv de vinovăție.

Ce puteți face concret: păstrați formele de apropiere care nu dor, precum atingerea, masajul sau intimitatea fără penetrare. Pentru multe cupluri, scoaterea temporară a penetrării din „lista obligatorie” reduce anxietatea și, odată cu ea, încordarea care întreține durerea.

Am tratat de mai multe ori candidoza și durerea nu trece.

Când tratamentele repetate nu ajută, cauza cea mai probabilă nu este o ciupercă rezistentă, ci un diagnostic incomplet. Simptomele candidozei nu sunt specifice, iar ghidurile CDC precizează că prezența ciupercii Candida fără simptome nu justifică tratament.

Durerea persistentă poate veni dintr-o dermatită de contact, dintr-o vestibulodinie, din lichen scleros, din modificări hormonale sau dintr-o reacție la lichidul seminal. Ce puteți face concret: după două sau trei episoade tratate fără ameliorare, cereți un consult cu recoltare și interpretarea rezultatelor, în loc de un alt produs. Diferența dintre iritația și alergia de contact este explicată în articolul despre dermatita de contact iritativă și alergică.

o „candidoză care nu mai trece” poate să nu fie candidoză

Fiecare cură nouă de antifungice, aplicată fără reevaluare, poate adăuga iritație prin substanțele din cremă sau din ovule. Lichenul scleros, vestibulodinia și dermatita de contact seamănă la început cu o infecție, dar au tratamente diferite. Un diagnostic pus pe baza unei recoltări este mai util decât al patrulea tratament luat pe cont propriu.

Am auzit că trebuie doar să continui, că se obișnuiește corpul.

Nu. Continuarea unui contact dureros nu obișnuiește corpul cu durerea, ci îl învață să se apere de ea. Mușchii pelvieni se încordează tot mai devreme, sistemul nervos amplifică semnalul, iar teama se instalează înaintea atingerii.

Ce puteți face concret: opriți activitatea care doare și cereți un consult. Durerea este un semn să vă opriți, nu un obstacol de trecut.

a aștepta „să treacă de la sine” nu este o alegere neutră

Durerea tolerată contact după contact nu rămâne pe loc. Cu cât tiparul durează mai mult, cu atât tratamentul are de lucrat cu mai multe straturi suprapuse: țesutul, mușchii și sistemul nervos. O evaluare făcută devreme nu înseamnă alarmism, ci șansa de a trata o singură cauză înainte ca ea să antreneze și celelalte mecanisme.

Simt presiune din partea partenerului să avem contact, chiar dacă mă doare.

Nimeni nu are dreptul să vă ceară să suportați durerea, iar orice contact sexual are loc doar cu acordul dumneavoastră. Datele arată că legătura dintre durere și siguranță este reală: într-un studiu australian care a urmărit femeile după prima naștere, durerea persistentă la contact a fost mai frecventă la cele care trăiau abuz din partea partenerului.

Ce puteți face concret: puteți spune medicului că vă simțiți sub presiune sau că vă temeți de reacția partenerului; este o informație medicală relevantă și un motiv întemeiat de a primi sprijin. În România, linia telefonică gratuită pentru victimele violenței domestice, 0800 500 333, funcționează non-stop. Dacă sunteți în pericol imediat, sunați la 112. Despre limitele personale puteți citi în articolul despre granițele personale.

Am avut experiențe dificile în trecut și mi-e teamă de consultație.

Teama este de înțeles, iar o consultație bine făcută ține cont de ea. Nu trebuie să povestiți detalii traumatice ca să meritați o examinare blândă și nici să explicați de ce aveți nevoie de mai mult timp.

Ce puteți face concret: spuneți doar ce vă este necesar acum, de exemplu „vreau să îmi explicați înainte să mă atingeți” sau „am nevoie să stabilim un semn de oprire”. Abordarea care vă lasă controlul ajută la evitarea retraumatizării. Despre declanșatorii traumatici puteți citi în articolul despre retraumatizare.

Mi se propune laser vaginal. Merită?

Dovezile nu susțin, deocamdată, laserul vaginal ca tratament pentru simptomele de după menopauză. Un studiu randomizat publicat în JAMA în 2021, pe 85 de femei după menopauză, a comparat trei ședințe de laser fracționat CO₂ cu o procedură simulată și nu a găsit o diferență semnificativă la 12 luni, nici în simptome, nici în calitatea vieții, nici în aspectul țesutului la biopsie.

Ghidul britanic NICE recomandă ca laserul vaginal să nu fie oferit pentru simptomele genitourinare ale menopauzei în afara unui studiu clinic. Ce puteți face concret: întrebați pentru ce diagnostic vi se propune procedura, ce rezultate s-au demonstrat față de o procedură simulată, ce riscuri are și ce alternative mai bine studiate există.

o procedură oferită în clinică nu este automat o procedură dovedită

Disponibilitatea și prețul unei proceduri nu spun nimic despre eficacitatea ei. În studiul din JAMA, multe femei s-au simțit mai bine în ambele grupuri, inclusiv în cel cu procedură simulată, ceea ce arată cât de puternic este efectul placebo în aceste simptome. Ameliorarea simțită după o asemenea intervenție poate reflecta placebo, trecerea timpului sau tratamentele asociate. Despre acest efect puteți citi în articolul despre efectul placebo.

După operația pentru prolaps cu plasă vaginală, mă doare la contact.

Durerea poate avea legătură cu plasa și merită evaluată de un specialist. Administrația americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) a cerut în 2019 oprirea vânzării plaselor pentru repararea transvaginală a prolapsului, iar durerea la contact sexual se numără printre complicațiile raportate cel mai des.

Ce puteți face concret: cereți o evaluare la un medic uroginecolog cu experiență în complicațiile acestor intervenții și luați cu dumneavoastră documentele de externare, anul și tipul operației. Plasa nu se scoate de rutină, iar decizia se ia după examinare. Retragerea din 2019 nu înseamnă că orice femeie operată va avea durere, ci că durerea apărută după o asemenea operație are o explicație posibilă care merită verificată.

Voi mai putea avea o viață sexuală fără durere?

Pentru multe femei, da. Multe cauze se tratează, iar durerea și impactul ei se pot reduce, chiar dacă nu există un termen universal sau o promisiune de succes după un număr fix de ședințe.

Rezultatul depinde de mecanisme și de răspunsul la tratament. Un rezultat bun nu se măsoară doar prin posibilitatea penetrării, ci prin mai puțină durere, mai multă siguranță și libertatea de a alege apropierea fără teamă.

Mi-e jenă să cer părerea altui medic. Nu îl jignesc pe medicul meu?

Nu. A doua opinie este o practică obișnuită în medicină și un drept al pacientului: Legea nr. 46/2003 a drepturilor pacientului prevede, la articolul 11, că pacientul are dreptul de a cere și de a obține o altă opinie medicală. Este vorba despre starea dumneavoastră de sănătate, nu despre medicul care se află în fața dumneavoastră.

În cazul durerii la contact sexual, a doua opinie contează mai ales când vi s-a spus că „nu aveți nimic” deși durerea continuă, când tratamentele repetate nu ajută, când vi se propune o operație, inclusiv pe vestibul sau pentru îndepărtarea unei plase, și când vi se propune o procedură costisitoare fără dovezi solide.

Ce puteți face concret: luați cu dumneavoastră rezultatele recoltărilor și ale analizelor, rapoartele ecografiilor, scrisorile medicale, protocoalele operatorii, lista tratamentelor încercate și notițele despre durere. Spuneți deschis că doriți o a doua părere. Un medic bun înțelege această dorință. Despre drepturile pe care le aveți la fiecare etapă a îngrijirii puteți citi în articolul despre drepturile pacientului înainte, în timpul și după tratament.

Viața cu durere la contact sexual: lubrifianți, apropiere, naștere, menopauză și obiceiuri de zi cu zi

Ce pot face până la consultație?

Opriți activitatea care provoacă durerea și păstrați doar ce este confortabil. Evitați dușurile vaginale, parfumurile intime și aplicarea mai multor produse unul după altul. Dacă există uscăciune, un lubrifiant potrivit poate ajuta, fără să devină un test pe care trebuie să îl treceți înainte să cereți un consult.

Nu începeți pe cont propriu exerciții Kegel, dilatare, antifungice sau antibiotice. Respirația lentă, cu expirul mai lung decât inspirul, poate ajuta mușchii pelvieni să se relaxeze în momentele de tensiune, dar nu înlocuiește evaluarea.

Ce lubrifiant aleg?

Alegeți o formulă simplă, fără parfum și fără efecte de încălzire sau de răcire, dacă acestea vă irită. Verificați compatibilitatea cu prezervativul și cu dispozitivele folosite: produsele pe bază de ulei pot deteriora prezervativele din latex, iar lubrifianții pe bază de silicon pot deteriora unele dispozitive intime din silicon.

Dacă un produs ustură, nu îl mai folosiți. Usturimea nu este o etapă necesară pentru ca produsul să funcționeze. Dacă durerea persistă chiar și cu lubrifiant, schimbarea la nesfârșit a produsului nu este soluția, iar următorul pas este evaluarea.

Care este diferența dintre lubrifiant și hidratantul vaginal?

Lubrifiantul se folosește în timpul activității sexuale și reduce frecarea, iar hidratantul vaginal se aplică regulat, de câteva ori pe săptămână, conform instrucțiunilor, pentru uscăciunea de fond. Au roluri diferite și pot fi folosite împreună.

Niciunul dintre ele nu tratează o inflamație, o boală a pielii vulvei sau mușchii care nu se relaxează. Dacă uscăciunea vine din scăderea estrogenilor, medicul poate discuta și opțiunile de tratament local.

Ajută exercițiile Kegel?

Nu întotdeauna, iar uneori pot agrava durerea. Exercițiile de întărire sunt utile în anumite situații, precum incontinența urinară de efort, dar nu sunt o recomandare universală pentru durerea la contact sexual.

Dacă mușchii pelvieni sunt deja încordați, sute de contracții pe zi pot crește tensiunea și sensibilitatea. O evaluare de recuperare pelvină stabilește dacă aveți nevoie de relaxare, de coordonare, de întărire sau de o combinație. Pentru ce sunt potrivite exercițiile de întărire puteți citi în articolul despre exercițiile pentru incontinența urinară.

mai multă forță în planșeul pelvin nu înseamnă mai puțină durere

Online, exercițiile Kegel sunt prezentate adesea ca soluție pentru orice dificultate intimă. Pentru un planșeu pelvin care nu se relaxează, contracțiile suplimentare întăresc exact mecanismul care întreține durerea. Recuperarea în dispareunie începe frecvent cu învățarea relaxării: respirație, conștientizarea mușchilor și coborârea tonusului de repaus. Întărirea poate veni ulterior, dacă evaluarea o justifică.

Ce este recuperarea planșeului pelvin și cum arată?

Este un program condus de un kinetoterapeut specializat, care poate include educație, exerciții de relaxare și de coordonare, respirație, tehnici manuale, biofeedback și expunere graduală, în funcție de diagnostic. Orice tehnică internă se face doar după explicații și cu acordul dumneavoastră, la fel ca o examinare medicală.

Pentru vestibulodinia provocată, un studiu randomizat pe 212 femei, publicat de Morin și colaboratorii în 2021, a arătat că zece săptămâni de recuperare pelvină au redus durerea la contact mai mult decât lidocaina aplicată local; aproximativ 79% dintre femeile din grupul de recuperare s-au declarat mult sau foarte mult ameliorate, față de 39% în grupul cu lidocaină. Rezultatul este valabil pentru această formă de durere și nu dovedește că orice durere sexuală se rezolvă prin același program. Întrebați ce formare are specialistul și cum va adapta programul la mecanismul durerii dumneavoastră. Legătura dintre respirație și planșeul pelvin este explicată în articolul despre diafragmă și planșeul pelvin.

Mă ajută psihoterapia, dacă durerea are o cauză fizică?

Da, alături de tratamentul medical, nu în locul lui. Psihoterapia lucrează cu teama anticipatorie, cu gândurile catastrofice legate de durere și cu comunicarea din cuplu, adică exact cu verigile care mențin durerea după ce țesutul s-a vindecat.

Pentru vestibulodinia provocată, un studiu randomizat pe 97 de femei, publicat de Bergeron și colaboratorii în 2016, a arătat că 13 săptămâni de terapie cognitiv-comportamentală de grup au avut efecte favorabile asupra mai multor dimensiuni ale durerii decât un unguent cu corticosteroid. Recomandarea unui psiholog nu înseamnă că durerea este „în mintea dumneavoastră”.

Rezultatele studiilor despre tratamentul dispareuniei: 79% față de 39% femei ameliorate cu recuperare pelvină față de lidocaină și nicio diferență între laserul vaginal și procedura simulată

Cum vorbesc cu partenerul despre durere?

Simplu și direct, de preferat într-un moment liniștit, nu în timpul contactului. Puteți spune, de exemplu: „Durerea este un semn să ne oprim. Vreau să aflăm cauza și să păstrăm doar ce este confortabil.”

Explicația nu trebuie să fie o negociere prin care obțineți permisiunea de a opri contactul. Este util să spuneți că durerea vine dintr-un mecanism al corpului, nu dintr-o lipsă de atracție. Implicarea partenerului în consultații este opțională și trebuie să fie dorită de dumneavoastră.

Putem avea apropiere fără penetrare în timpul tratamentului?

Da. Nu există o regulă care să interzică apropierea confortabilă și dorită: atingerea, masajul și intimitatea emoțională rămân posibile pe toată durata evaluării și a tratamentului.

Opriți ce doare și alegeți doar activitățile la care consimțiți. În anumite infecții sau după intervenții, medicul poate recomanda restricții specifice, pentru o perioadă limitată.

Mi s-au recomandat dilatatoare vaginale. Cum le folosesc fără să mă forțez?

Dilatatoarele nu sunt obligatorii pentru toate cauzele, iar când sunt recomandate se folosesc cu îndrumare, în ritmul dumneavoastră, fără forțare. Scopul lor diferă de la o situație la alta.

În vaginism, ele fac parte dintr-o expunere graduală, care învață corpul că penetrarea nu este o amenințare. După radioterapia pelvină, scopul este mecanic: menținerea lungimii și a deschiderii vaginului. Instrucțiunile, ritmul și momentul începerii diferă, de aceea întrebați medicul sau kinetoterapeutul când începeți, cât de des le folosiți și ce semne justifică oprirea.

Am născut și mă doare la contact. Când trece?

Pentru multe femei, durerea scade în lunile de după naștere, dar nu întotdeauna de la sine. Un studiu prospectiv australian, publicat de McDonald și colaboratorii în 2015, a urmărit 1.507 femei la prima naștere: aproape toate au avut durere la primul contact după naștere, iar la 18 luni aproximativ una din patru încă avea dispareunie.

Nu există o dată fixă de la care să fie obligatorie reluarea penetrării, iar controlul postnatal este o ocazie de evaluare, nu o probă de trecut. Dacă ați avut o epiziotomie sau o ruptură, medicul verifică vindecarea și zona dureroasă. Despre recuperarea din primele săptămâni puteți citi în articolul despre primele șase săptămâni după naștere, iar despre zona perineală, în articolul despre sănătatea perineului.

cezariana nu protejează automat de durerea la contact după naștere

În cohorta australiană, durerea persistentă la contact a fost de aproximativ două ori mai frecventă după cezariana de urgență și după nașterea asistată cu vacuum decât după nașterea vaginală spontană cu perineul intact sau cu o ruptură mică nesuturată. Hormonii alăptării, oboseala și tensiunea musculară acționează indiferent de calea nașterii. Modul de naștere se alege din motive obstetricale, nu ca strategie de prevenire a durerii la contact.

Alăptez și am uscăciune vaginală. Ce pot face?

Uscăciunea din alăptare este frecventă și are o explicație hormonală: nivelul estrogenilor rămâne scăzut, ca la menopauză. Lubrifiantul și hidratantul vaginal sunt primele opțiuni, iar uscăciunea se ameliorează de obicei după încheierea alăptării.

Nu începeți pe cont propriu un tratament hormonal local și nu întrerupeți alăptarea doar ca să tratați presupusa cauză a durerii. Discutați cu medicul opțiunile potrivite pentru perioada de după naștere. Dacă oboseala, tristețea sau anxietatea vă copleșesc, spuneți și acest lucru: articolul despre depresia postpartum descrie semnele care merită discutate.

Sunt la menopauză și mă doare la contact. Ce opțiuni am?

Aveți opțiuni hormonale și nehormonale, iar renunțarea la viața sexuală nu este singura soluție. Uscăciunea, usturimea, durerea la contact și unele simptome urinare pot face parte din sindromul genitourinar al menopauzei, produs de scăderea estrogenilor în țesuturile genitale și urinare.

Ghidul american din 2025 privind acest sindrom arată că estrogenul vaginal în doză mică are cea mai solidă bază de dovezi și recomandă trimiterea la recuperare pelvină când există și tensiune a mușchilor pelvieni. Estrogenul vaginal nu este echivalent cu terapia hormonală sistemică. Diagnosticul nu se pune însă doar pe baza vârstei: o infecție sau o boală a pielii vulvei pot coexista, iar sângerarea după menopauză trebuie investigată. Puteți ține evidența simptomelor în Dosarul de menopauză, iar despre dorință și viața sexuală după menopauză puteți citi în articolul despre libidoul după menopauză.

Am avut cancer mamar. Pot folosi un tratament local pentru uscăciune?

Depinde de situația dumneavoastră, iar decizia se ia împreună cu medicul ginecolog și cu oncologul. Ghidul NICE recomandă inițial opțiunile nehormonale, precum lubrifianții și hidratantele, și permite luarea în considerare a estrogenului vaginal pentru simptomele persistente, după discutarea incertitudinilor.

Pentru persoanele tratate cu inhibitori de aromatază, colaborarea cu oncologul este cu atât mai importantă. Nici regula „hormonii locali sunt interziși tuturor”, nici regula „sunt potriviți oricui” nu se aplică automat.

Iau anticoncepționale. Pot fi ele cauza durerii?

Este posibil să existe o legătură, dar nu este dovedită. Un studiu caz-control realizat în Québec și publicat în 2002 a găsit o asociere între utilizarea pilulei combinate și vestibulodinie, mai puternică atunci când pilula fusese începută înainte de 16 ani. Studiile ulterioare au dat însă rezultate inconsecvente.

Ce puteți face concret: spuneți medicului ce contraceptiv folosiți și de când. O eventuală schimbare se discută cu medicul care vi l-a prescris. Oprirea pe cont propriu nu este un test valid și poate duce la o sarcină nedorită.

o asociere dintr-un studiu caz-control nu dovedește că pilula a produs durerea

Studiile caz-control compară femei care au deja o afecțiune cu femei care nu o au și privesc înapoi, spre expunerile din trecut. Ele pot identifica o asociere, dar nu pot stabili ce a apărut mai întâi. Femeile care încep pilula devreme pot avea și alte caracteristici comune, de la debutul vieții sexuale la frecvența infecțiilor tratate. Întrebarea despre contracepție are sens la consultație, iar decizia se ia împreună cu medicul.

Mă ustură doar după contactul fără prezervativ. De ce?

Tiparul poate orienta spre o hipersensibilitate la plasma seminală, adică o reacție de tip alergic la proteinele din lichidul seminal. Arsura, mâncărimea, roșeața sau umflarea apar la minute sau ore după ejaculare, pot începe chiar de la primul contact și dispar complet când se folosește prezervativul.

Confirmarea se face la medicul alergolog, prin teste cutanate sau prin analize de sânge. Reacția inversă merită și ea luată în calcul: dacă arsura apare tocmai când folosiți prezervativul, cauza poate fi o alergie la latex, la lubrifiant sau la spermicid. Dacă apar urticarie sau dificultăți de respirație, solicitați ajutor medical imediat.

Am făcut radioterapie pelvină. Durerea are legătură cu tratamentul?

Poate avea. Radioterapia pentru cancerul de col uterin, de endometru, rectal sau anal salvează vieți, dar poate produce în timp fibroză, scurtarea și îngustarea vaginului, o mucoasă subțire care sângerează ușor și aderențe între pereții vaginali.

Dilatatoarele sunt recomandate frecvent după radioterapie, dar o revizuire Cochrane din 2014 nu a găsit dovezi fiabile că folosirea lor în timpul tratamentului previne îngustarea vaginului. Concluzia practică este un plan stabilit împreună cu echipa oncologică, adaptat tipului de iradiere și dorințelor dumneavoastră.

Ce rol are igiena intimă?

Un rol important, dar în sensul opus celui pe care îl sugerează reclamele. Săpunurile parfumate, dușurile vaginale, șervețelele umede și unele produse intime pot irita pielea vulvei și pot întreține durerea la intrare.

Pielea vulvei are nevoie de curățare blândă, cu apă sau cu un produs fără parfum. Spălatul mai des sau adăugarea unui antiseptic nu înseamnă mai multă protecție. Alegeți haine confortabile dacă presiunea agravează durerea și notați produsele asociate cu simptomele.

Ce ajută și ce nu ajută în durerea la contact sexual

Ce ajutăCe contează mai puțin decât se credeCe nu are dovezi
Oprirea contactului care doare și consultul ginecologicVârsta, ca explicație unică a dureriiContinuarea contactului pentru „obișnuirea” corpului
Descrierea precisă a locului și a momentului dureriiO ecografie normală, ca dovadă că nu există o cauzăCurele repetate de antifungice fără recoltare
Lubrifiantul și hidratantul vaginal pentru uscăciuneCantitatea de lubrifiant, când durerea are altă cauzăLaserul vaginal pentru simptomele de după menopauză
Estrogenul vaginal în doză mică în sindromul genitourinarNumărul de exerciții Kegel făcute zilnicDușurile vaginale și produsele „pentru curățare”
Recuperarea pelvină adaptată mecanismuluiCalea nașterii, ca protecție împotriva dureriiOprirea pe cont propriu a medicamentelor
Terapia cognitiv-comportamentală, alături de tratamentul medicalExplicația „este psihic” sau „trebuie să vă relaxați”Anestezicele locale folosite ca să forțați un contact dureros

Când mergeți la medic pentru durerea la contact sexual: semnalele de alarmă

Durerea la contact se evaluează de obicei printr-o programare obișnuită la ginecolog. Câteva situații cer însă un consult rapid, pentru că pot semnala o infecție pelvină, o complicație a unei sarcini sau o sângerare importantă.

semnalele care cer consult în aceeași zi sau prezentarea la urgențe

Durerea pelvină cu febră, secreții neobișnuite sau agravare rapidă cere evaluare în aceeași zi. Dacă există posibilitatea unei sarcini, durerea abdominală sau pelvină și sângerarea trebuie evaluate fără întârziere. Durerea bruscă și intensă, leșinul, amețeala, durerea la nivelul umărului sau sângerarea abundentă pot semnala o complicație, inclusiv o sarcină ectopică, și cer prezentarea imediată la urgențe sau apelarea numărului 112.

NivelSemne și situațiiCe faceți
Urgență, în aceeași ziDurere pelvină cu febră sau secreții neobișnuite; durere și sângerare când există posibilitatea unei sarcini; durere bruscă intensă, leșin, amețeală, durere la umăr; sângerare abundentă; urticarie sau dificultăți de respirație după contactUrgențe sau 112
Consult în zilele următoareSângerare după contact, între menstruații sau după menopauză; durere care revine la contacte succesive; durere care continuă după tratament; o leziune sau o schimbare de aspect a vulvei; durere nou apărută după o operație cu plasă vaginalăProgramare la ginecolog
Monitorizare de rutinăUrmărirea răspunsului la tratament; reevaluarea după un program de recuperare pelvină; controlul periodic în lichenul scleros; urmărirea după radioterapia pelvină; controlul postnatalLa intervalele stabilite de medic

Sângerarea după contact sau după menopauză nu înseamnă automat cancer, dar cauza trebuie clarificată, chiar dacă presupuneți că vine de la uscăciune.

Cele trei niveluri de urgență pentru durerea la contact sexual: urgență în aceeași zi, consult în zilele următoare și monitorizare de rutină

Ce specialist se ocupă de fiecare parte?

SpecialistRol
GinecologEvaluarea inițială, infecțiile, tratamentul hormonal local, endometrioza
DermatologLichenul scleros, lichenul plan, dermatitele vulvare
Kinetoterapeut specializat în recuperare pelvinăMușchii care nu se relaxează, vaginismul, vestibulodinia
Uroginecolog sau urologSindromul de durere vezicală, complicațiile plaselor vaginale
AlergologHipersensibilitatea la plasma seminală, alergia la latex
Psiholog sau terapeut sexualTeama anticipatorie, impactul asupra relației, experiențele traumatice
Medic oncologOpțiunile după cancer mamar sau după radioterapie pelvină

Puteți căuta un specialist potrivit în orașul dumneavoastră în directorul medical Healthwise.

Întrebări de pus medicului despre durerea la contact sexual

Despre durerea la contact este greu de vorbit, iar consultațiile sunt adesea scurte. Notați întrebările înainte, luați cu dumneavoastră notițele despre durere și cereți explicații ori de câte ori un termen nu este clar.

La prima consultație

  • Ce cauze sunt probabile în cazul meu și ce ați exclus deja?
  • Am nevoie de recoltări, de analize sau de o ecografie?
  • Pot face examinarea în ritmul meu și cu pauze?

Când se stabilește tratamentul

  • Ce mecanism tratăm: țesutul, mușchii, sistemul nervos sau o combinație?
  • Am nevoie de o evaluare de recuperare a planșeului pelvin?
  • Medicamentele pe care le iau pot contribui la durere?
  • Ce opțiuni am dacă sunt la menopauză, alăptez sau am avut cancer mamar?

Când tratamentul nu dă rezultate

  • Ce facem dacă durerea continuă după acest tratament?
  • Merită o reevaluare sau o trimitere la alt specialist?
  • Poate exista o a doua cauză, pe lângă cea tratată?

Despre viitor

  • Cât timp durează de obicei până la o ameliorare în cazul meu?
  • Ce semne înseamnă că trebuie să revin mai devreme?

Sfaturi Healthwise

Opriți ce doare. Durerea este un semn să vă opriți, nu un obstacol pe care trebuie să îl depășiți.

Descrieți durerea cât mai precis. Locul, momentul, durata și situațiile în care apare spun medicului mai mult decât intensitatea.

Spuneți tot ce pare fără legătură. Durerea la tampon, la urinare sau la defecație, bolile cronice și medicamentele noi orientează evaluarea.

Nu tratați pe cont propriu aceeași „infecție” de mai multe ori. După două sau trei cure fără rezultat, cereți o reevaluare, nu un alt produs.

Nu începeți exercițiile Kegel înainte să știți ce au nevoie mușchii. Un planșeu pelvin încordat are nevoie mai întâi de relaxare.

Priviți tratamentul pe termen lung. Țesutul, mușchii și sistemul nervos se refac în ritmuri diferite, iar ameliorarea vine adesea treptat.

Păstrați apropierea care nu doare. Intimitatea nu se reduce la penetrare, iar această libertate scade presiunea care întreține durerea.

Cereți o a doua opinie fără jenă. Când vi se spune că „nu aveți nimic” sau vi se propune o procedură costisitoare, părerea altui medic este un drept al dumneavoastră.

Concluzie Healthwise

Durerea la contact sexual este un simptom frecvent, rar mărturisit și, de cele mai multe ori, explicabil: în spatele ei poate sta o mucoasă lipsită de suport hormonal, o inflamație, o boală a pielii vulvei, endometrioza, urmele unei nașteri sau mușchi care au învățat să se apere, adesea câteva dintre acestea în același timp. Nu trebuie să o suportați ca să justificați o relație și nu trebuie să aveți deja un diagnostic ca să cereți ajutor. Pasul următor este o consultație în care descrieți unde și când doare, o examinare făcută în ritmul dumneavoastră și un tratament ales după mecanism, care să vă dea înapoi nu doar posibilitatea contactului, ci și siguranța și libertatea de a alege apropierea fără teamă.

Referințe științifice

Mitchell KR, Geary R, Graham CA, et al. Painful sex (dyspareunia) in women: prevalence and associated factors in a British population probability survey. BJOG. 2017;124(11):1689-1697. doi:10.1111/1471-0528.14518
Prevalența de 7,5% a durerii la contact persistente la femeile active sexual între 16 și 74 de ani.

Bornstein J, Goldstein AT, Stockdale CK, et al. 2015 ISSVD, ISSWSH, and IPPS Consensus Terminology and Classification of Persistent Vulvar Pain and Vulvodynia. J Low Genit Tract Dis. 2016;20(2):126-130. doi:10.1097/LGT.0000000000000190
Definiția vulvodiniei ca durere vulvară de cel puțin trei luni fără o cauză clar identificabilă și factorii asociați.

Kaufman MR, Ackerman AL, Amin KA, et al. The AUA/SUFU/AUGS Guideline on Genitourinary Syndrome of Menopause. J Urol. 2025.
Baza solidă de dovezi a estrogenului vaginal în doză mică, diagnosticul după excluderea altor cauze și trimiterea la recuperare pelvină.

National Institute for Health and Care Excellence. Menopause: identification and management (NG23).
Conduita la femeile cu antecedente de cancer mamar și recomandarea de a nu oferi laser vaginal în afara studiilor clinice.

Morin M, Dumoulin C, Bergeron S, et al. Multimodal physical therapy versus topical lidocaine for provoked vestibulodynia: a multicenter, randomized trial. Am J Obstet Gynecol. 2021;224(2):189.e1-189.e12. doi:10.1016/j.ajog.2020.08.038
Reducerea mai mare a durerii prin recuperare pelvină față de lidocaină și proporția de 79% față de 39% a femeilor ameliorate.

Bergeron S, Khalifé S, Dupuis MJ, McDuff P. A randomized clinical trial comparing group cognitive-behavioral therapy and a topical steroid for women with dyspareunia. J Consult Clin Psychol. 2016;84(3):259-268. doi:10.1037/ccp0000072
Efectele terapiei cognitiv-comportamentale de grup asupra mai multor dimensiuni ale durerii, comparativ cu un corticosteroid local.

Li FG, Maheux-Lacroix S, Deans R, et al. Effect of Fractional Carbon Dioxide Laser vs Sham Treatment on Symptom Severity in Women With Postmenopausal Vaginal Symptoms: A Randomized Clinical Trial. JAMA. 2021;326(14):1381-1389. doi:10.1001/jama.2021.14892
Absența unui beneficiu semnificativ al laserului față de procedura simulată la 12 luni.

McDonald EA, Gartland D, Small R, Brown SJ. Dyspareunia and childbirth: a prospective cohort study. BJOG. 2015;122(5):672-679. doi:10.1111/1471-0528.13263
Dispareunia la aproximativ una din patru femei la 18 luni după prima naștere, asocierea cu cezariana de urgență, cu nașterea asistată cu vacuum și cu abuzul din partea partenerului.

Bouchard C, Brisson J, Fortier M, Morin C, Blanchette C. Use of oral contraceptive pills and vulvar vestibulitis: a case-control study. Am J Epidemiol. 2002;156(3):254-261. doi:10.1093/aje/kwf037
Asocierea dintre pilula combinată și vestibulodinie, mai puternică la începerea ei înainte de 16 ani.

Miles T, Johnson N. Vaginal dilator therapy for women receiving pelvic radiotherapy. Cochrane Database Syst Rev. 2014;(9):CD007291. doi:10.1002/14651858.CD007291.pub3
Absența dovezilor fiabile că dilatarea în timpul radioterapiei previne îngustarea vaginului.

Legea nr. 46/2003 a drepturilor pacientului, art. 11.
Dreptul pacientului de a cere și de a obține o altă opinie medicală.

Was this article helpful?
Yes0No0

Table of Contents

You may also like

Leave a Comment

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00