Creierul joacă, nu mușchii: ce fac suplimentele alimentare pentru jucătorii de esports

by Mihaela Marinescu
18 minutes read

Suplimentele alimentare studiate la jucătorii de esports acționează în primul rând asupra funcției cognitive — nu a forței musculare sau a rezistenței cardiovasculare — pentru că esports este, biologic vorbind, un sport al sistemului nervos central. O recenzie sistematică publicată în Journal of the International Society of Sports Nutrition (Huang et al., 2026), care a analizat 13 studii controlate randomizate cu 466 de participanți, arată că anumite suplimente alimentare pot reduce timpii de reacție, îmbunătăți atenția susținută și funcția executivă și pot crește scorul în jocuri de tip shooter. Cafeina domină literatura de specialitate — 14 din 18 protocoale de suplimentare analizate o conțineau — dar au apărut și dovezi preliminare pentru arginin silicat stabilizat cu inositol (ASI+I), acid gama-aminobutiric (GABA) și extract de mango. Toate aceste efecte sunt reale, dar limitate: eșantioanele sunt mici, participanții sunt în majoritate amatori și heterogenitatea protocoalelor face comparațiile directe dificile.

De ce esports solicită creierul diferit față de orice alt sport

Un jucător profesionist de esports procesează zeci de informații pe secundă — poziții, resurse, probabilități tactice, schimbări de focalizare — în condiții de presiune și cu timpi de decizie de ordinul milisecundelor. Aceasta nu este o descriere metaforică: studiile de neuroștiință cognitivă arată că jucătorii de top au capacități superioare de atenție selectivă, de memorie de lucru vizuală și de flexibilitate cognitivă față de non-jucători. Spre deosebire de atletism sau ciclism, performanța în esports nu este limitată de capacitatea aerobă sau de forța musculară, ci de viteza de procesare a informației, de rezistența la interferențe și de susținerea concentrării pe durate lungi. Asta înseamnă că suplimentele care modulează neurotransmițătorii sau fluxul sanguin cerebral devin relevante pentru această populație în mod direct — nu prin mecanisme metabolice periferice, ci centrale.

Cafeina și creierul: blocarea adenozinei ca mecanism de bază

Cafeina acționează prin blocaj competitiv al receptorilor de adenozină din sistemul nervos central. Adenozina este un neuromodulator inhibitor care se acumulează pe parcursul zilei și produce senzația de oboseală și scăderea vigilenței. Prin blocarea receptorilor A1 și A2A, cafeina contracarează efectul adenozinei, crește activitatea neuronală și îmbunătățește transmisia dopaminergică și noradrenergică. Efectele cognitive documentate includ îmbunătățirea timpului de reacție, a atenției selective și a vitezei de procesare. Trei studii din recenzia Huang et al. au utilizat doze de 3 mg/kg corp de cafeină pură și au raportat îmbunătățiri semnificative față de placebo în timpi de reacție, acuratețea loviturilor și raportul kill/deces în jocuri de tip FPS. Un studiu (Rogers et al., 2024) a comparat doze de 1 mg/kg și 3 mg/kg și a constatat că ambele produc îmbunătățiri semnificative ale timpilor de reacție, deși doza mai mare a oferit avantaje suplimentare la acuratețea urmăririi.

Notă Healthwise
Conținutul acestui articol are scop exclusiv educațional și informațional. Nu substituie consultul medical, diagnosticul sau recomandarea terapeutică personalizată. Dacă te confrunți cu simptome sau ai întrebări despre sănătatea ta, consultă un medic.

Calculatoare medicale

Cunoaște-ți corpul.
Cu instrumente construite pe dovezi.

Pentru tine: greutate, inimă, sarcină, somn. Pentru medici: scoruri clinice și formule de laborator. Fiecare rezultat vine cu mecanismul din spatele lui și se exportă în PDF.

147
calculatoare disponibile
Toate calculatoarele
drmax.ro/

Combinațiile de cafeină cu theacrine și dynamine — profil mai complex, efecte mai extinse

Mai multe studii au testat o combinație de cafeină cu theacrine (TeaCrine) și methylliberine (Dynamine) — prescurtat CDT. Theacrina are o structură similară cafeinei și acționează pe aceiași receptori de adenozină, dar cu cinetică mai lentă și fără tahifilaxie rapidă. Dynamine accelerează debutul efectului. Studiile Tartar et al. și Evans et al. au raportat că CDT îmbunătățește atenția, flexibilitatea cognitivă și timpul de reacție mai eficient decât cafeina singură, modulând și undele cerebrale alfa și teta în direcții asociate cu starea de alertă și controlul executiv. Un avantaj documentat: CDT a produs mai puțin anxietate și mai puține dureri de cap decât cafeina pură, deși nivelurile de cortizol au crescut în ambele grupuri.

Cafeina funcționează în fereastră — efectele nu persistă pe toată durata sesiunii

Studiile incluse în recenzia Huang et al. au testat efectele cognitive la 45–90 de minute de la administrare — exact în vârful concentrației plasmatice. Niciun studiu nu a urmărit sistematic ce se întâmplă cu performanța la 4–6 ore într-o sesiune continuă. Datele din literatura generală despre cafeină și oboseală cognitivă arată că efectele de alertă și timp de reacție se atenuează progresiv după ora 2–3 și dispar aproape complet la ora 5–6, indiferent de doza inițială. Oboseala cognitivă acumulată prin procesare intensă nu este complet neutralizată — cafeina deplasează momentul apariției ei, nu îl elimină. Asta înseamnă că protocoalele de suplimentare testate în studii nu se traduc automat într-o sesiune de 8 ore de gaming competitiv: doza trebuie să fie recalibrată în raport cu momentul critic al sesiunii, nu administrată uniform la debut.

energia din doze mari de cafeină nu este echivalentă cu performanța cognitivă optimă

Băuturile energizante consumate obișnuit de jucători conțin adesea 150-300 mg de cafeină per doză, unii jucători consumând mai multe porții pe sesiune. Studiile controlate au folosit doze de 1-3 mg/kg, ceea ce pentru o persoană de 70 kg înseamnă 70-210 mg. Dincolo de aceste praguri, cafeina crește anxietatea, cortizolul și tensiunea arterială sistolică fără să aducă beneficii cognitive suplimentare și poate chiar scădea performanța prin hiperstimulare. Senzația de energie sau trezire la doze mari nu corespunde neapărat cu îmbunătățirea funcției executive sau a timpilor de reacție.

Arginin silicat cu inositol — calea prin oxid nitric și flux cerebral

ASI+I (arginin silicat stabilizat cu inositol, comercializat ca nooLVL) funcționează printr-un mecanism diferit față de cafeină: arginina este un precursor al oxidului nitric, care vasodilatează vasele și îmbunătățește fluxul sanguin cerebral și transmisia neurală. Inositolul crește biodisponibilitatea argininei și participă la reglarea neurotransmițătorilor prin intermediul căii fosfatidilinositolului. Două studii din recenzii (Tartar et al., 2019; Sowinski et al., 2021) au utilizat 1500 mg arginin silicat plus 100 mg inositol și au raportat îmbunătățiri ale flexibilității cognitive, memoriei de lucru și controlului inhibitor în sarcini cu încărcare cognitivă mare. La nivel psihologic, grupul ASI+I a raportat vitalitate mai mare și furie redusă față de placebo, fără diferențe semnificative ale tensiunii sau ritmului cardiac.

GABA oral — paradoxul unui neurotransmițător inhibitor care îmbunătățește performanța

GABA (acid gama-aminobutiric) este principalul neurotransmițător inhibitor din sistemul nervos central. Întrebarea dacă GABA oral traversează bariera hemato-encefalică în cantități semnificative rămâne deschisă în literatura de specialitate. Mecanismul propus pentru GABA administrat oral implică activarea sistemului nervos parasimpatic prin receptorii intestinali și a axei intestin-creier, cu reducerea cortizolului salivar și modularea undelor cerebrale. Un studiu japonez (Hara et al., 2025) a administrat 200 mg GABA oral jucătorilor amatori și a raportat reduceri semnificative ale oboselii și confuziei și îmbunătățiri ale scorului total de joc și ale procesării informațiilor de fundal. Eșantionul mic (n=9) și particularitatea participanților limitează generalizarea acestor rezultate.

Mangiferina și extractele de microalge — dovezi emergente, date preliminare

Recenzia include și studii cu substanțe mai puțin cunoscute: Stadice (extract de Mangifera indica — manghiferin 300 mg/zi, 7 zile) a produs îmbunătățiri semnificative în multiple domenii cognitive față de placebo, incluzând viteza de procesare mentală, atenția, memoria verbală și inhibiția răspunsului (Jeyakodi et al., 2024). Un extract de microalge (Phaeodactylum tricornutum) combinat cu guarana a produs îmbunătățiri marginale în vitalitate, fără efecte semnificative pe performanța de joc. Aceste substanțe au cel mai limitat corpus de dovezi și necesită replicare cu eșantioane mai mari.

Comparație suplimente studiate la jucătorii de esports

Supliment

Mecanism principal

Efecte cognitive

Efecte pe joc

Siguranță

Cafeină pură (3 mg/kg)

Blocaj receptori adenozină A1/A2A

Timp reacție ↓, atenție ↑, procesare ↑

Acuratețe ↑, kill ratio ↑

Anxietate ↑, cortizol ↑ la doze mari

CDT (cafeină + theacrine + dynamine)

Blocaj adenozină + modulare dopaminergică

Flexibilitate ↑, unde theta ↑, alfa ↓

Lovituri ↑, precizie ↑

Mai puțin anxietate vs. cafeină singură

ASI+I (1500mg + 100mg)

Precursor oxid nitric, flux cerebral ↑

Memorie lucru ↑, inhibiție ↑

Netestsupliment direct

Bun, fără diferențe vs. placebo

GABA oral (200mg)

Activare parasimpatică, axa intestin-creier

Oboseală ↓, confuzie ↓

Scor total ↑

Bun; n=9, date preliminare

Mangiferină (300mg/zi)

Antiinflamator, protecție neuronală

Atenție ↑, memorie verbală ↑

Netestat direct

Bun; studiu unic

Ce diferențiază jucătorii de elită de amatori în contextul suplimentării

Din 13 studii analizate, doar 3 (23%) au inclus jucători de elită — și toate trei au testat cafeina. Niciunul din studiile cu substanțe non-cafeinice nu a lucrat cu jucători profesioniști. Asta creează un decalaj important: efectele documentate sunt în mare parte relevante pentru jucătorii amatori sau semi-competitivi, la care rezervele cognitive de bază sunt mai puțin antrenate și mai susceptibile la modulare farmacologică. La jucătorii de elită, care au ani de antrenament cognitiv specific și funcție executivă superioară de bază, câștigurile din suplimentare pot fi mai mici sau distribuite diferit. Un singur studiu (Thomas et al., 2019) a testat băuturi energizante la jucători de League of Legends de elită și nu a găsit diferențe semnificative față de placebo la funcția cognitivă sau performanța fizică, deși a observat îmbunătățiri ale memoriei de lucru în cadrul grupului. Un unghi insuficient explorat în cercetare este specificitatea genului de joc față de profilul de suplimentare. Aproape toate studiile care au măsurat performanța în joc au folosit jocuri de tip FPS (first-person shooter), unde metrica principală este timpul de reacție și acuratețea la ținte discrete. MOBA (Multiplayer Online Battle Arena) și RTS (Real-Time Strategy) solicită preponderent planificare strategică extinsă, memorie de lucru pe durate de 30–60 de minute și management al resurselor — procese cognitive diferite de viteza acută de reacție. Este posibil ca profilul optim de suplimentare să difere per gen de joc: cafeina și CDT pot fi mai eficiente pentru FPS, în timp ce substanțe cu efect pe memoria de lucru și funcția executivă susținută (ASI+I, mangiferina) pot fi mai relevante pentru MOBA și RTS. Cercetarea nu a testat această ipoteză sistematic.

Sexul biologic nu e doar o variabilă demografică — cafeina se metabolizează diferit

Subreprezentarea femeilor în studiile de esports (15% din participanți, aproape exclusiv amatori) nu este doar o problemă de echitate în cercetare — este o lacună biologică cu implicații directe pentru validitatea concluziilor. Cafeina este metabolizată în principal prin enzima CYP1A2 hepatică, a cărei activitate este modulată de estrogen. La femei care utilizează anticoncepționale orale, timpul de înjumătățire al cafeinei crește cu 30–50%, ceea ce înseamnă că aceeași doză produce concentrații plasmatice mai ridicate și pe o durată mai lungă față de bărbați sau femei fără contracepție hormonală. ASI+I acționează prin oxid nitric, a cărui sinteză este stimulată de estrogen — femeile în premenopauză au o capacitate vasodilatorie de bază superioară bărbaților, ceea ce poate modifica răspunsul la suplimentare. Aceste diferențe nu sunt detalii fine: ele pot schimba doza optimă, fereastra de acțiune și profilul de efecte adverse. Recomandările actuale derivate din studii predominant masculine trebuie aplicate cu rezervă la femei.

băuturile energizante din comerț nu sunt echivalente cu protocoalele din studii

Studiile clinice utilizează doze precise, administrate la momente standardizate față de testare, cu perioade de washout de 2-14 zile între condiții. Băuturile energizante consumate de jucători în viața reală combină cafeina cu zahăr, vitamine B, taurină, L-arginină și alți compuși activi în concentrații și raporturi diferite de cele testate. Mai mult, jucătorii consumă aceste băuturi zilnic, ceea ce induce toleranță la efectele cafeinei și poate anula o parte din beneficiile cognitive documentate în studii cu participanți cu consum scăzut de bază. Extrapolarea directă de la RCT-uri la consumul obișnuit de energy drinks este o eroare metodologică.

Siguranța — ce efecte adverse au apărut și care sunt relevante clinic

Niciunul din cele 13 studii nu a raportat evenimente adverse grave. Efectele secundare documentate sunt legate aproape exclusiv de cafeină și combinațiile sale: anxietate crescută (semnificativă față de placebo în studiile cu doze de 200-270 mg), niveluri crescute de cortizol, tensiune arterială sistolică ușor crescută și, în studii izolate, palpitații sau sincope vasovagale tranzitorii. Toate aceste efecte au apărut la doze care sunt comune în băuturile energizante din comerț. ASI+I, GABA și mangiferina nu au produs efecte adverse semnificative față de placebo. Un aspect important: jucătorii care consumă cafeina zilnic pot prezenta simptome de sevraj (cefalee, iritabilitate, oboseală) la întrerupere, care afectează performanța independent de efectele acute ale suplimentării.

Cortizolul crescut — stimulare cognitivă cu cost hormonal

Cafeina și combinația CDT au produs creșteri semnificative ale cortizolului față de placebo în mai multe studii. Cortizolul crescut acut poate fi asociat cu vigilență și performanță crescute pe termen scurt, dar expunerea cronică la cortizol ridicat afectează memoria de lucru, modulează negativ funcția hipocampală și poate contribui la oboseală și burnout pe termen lung. Jucătorii cu program intens de antrenament și competiție, care consumă cafeina zilnic în volume mari, merită să cunoască această relație înainte de a adopta protocoale de suplimentare bazate exclusiv pe efectele acute pozitive.

efectul placebo în studiile cognitive de esports nu este neglijabil

În studiile de performanță cognitivă, efectul placebo poate reprezenta 20–40% din beneficiile raportate, mai ales atunci când participanții bănuiesc că au primit substanța activă — ceea ce este dificil de prevenit complet cu cafeina, care produce efecte subiective distinctive (alertă, ușoară tahicardie) chiar sub prag perceptibil. Opt din 13 studii din recenzia Huang et al. au primit evaluarea cu unele îngrijorări la mascarea participanților, tocmai din această cauză. Asta nu invalide dovezile — studiile dublu-orb bine conduse controlează efectul placebo prin design — dar înseamnă că magnitudinea beneficiilor documentate include probabil o componentă de așteptare, nu doar efect farmacologic pur. Jucătorul care ia cafeina convins că îl va ajuta va performa mai bine parțial din acea convingere, independent de mecanismul biologic.

Limitele cercetării actuale — de ce nu putem formula recomandări definitive

Recenzia Huang et al. (2026) identifică explicit limitele corpusului: eșantioane mici (medie sub 40 de participanți pe studiu), 85% participanți masculini, 77% jucători amatori și heterogenitate mare a protocoalelor de suplimentare și a instrumentelor de măsurare. Opt din 13 studii au primit evaluarea generală cu unele îngrijorări la analiza riscului de bias cu instrumentul ROB 2.0. Imposibilitatea meta-analizei din cauza heterogenității limitează forța concluziilor. Pe de altă parte, calitatea metodologică a studiilor individuale a fost apreciată ca bună spre excelentă pe scala PEDro (scoruri 6-10, medie 7,36), ceea ce indică rigoare în design, orbire și urmărire, chiar dacă populațiile studiate sunt limitate.

Sfaturi Healthwise

  • Cafeina funcționează, dar doza contează: intervalul 1-3 mg/kg corp (70-210 mg pentru o persoană de 70 kg) acoperă efectele cognitive documentate. Depășirea acestui interval nu aduce beneficii suplimentare demonstrate și crește riscul de efecte adverse.
  • Timpii de administrare influențează efectul: cafeina pură atinge concentrație maximă plasmatică în 30-60 de minute. Studiile care au testat efecte cognitive au administrat cafeina cu 45-60 de minute înaintea sesiunii. Consumul cu mult înainte sau după nu reproduce condițiile din studii.
  • Toleranța la cafeină reduce efectele acute: jucătorii care consumă cafeina zilnic beneficiază mai puțin de dozele acute comparativ cu cei cu consum scăzut. Perioadele de pauză de câteva zile pot restabili sensibilitatea, dar produc simptome de sevraj care afectează temporar performanța.
  • ASI+I este o alternativă non-stimulantă cu profil de siguranță bun: pentru jucătorii care nu tolerează cafeina sau vor să evite stimulantele, arginin silicat stabilizat cu inositol are dovezi preliminare promițătoare pentru funcție executivă, fără efecte cardiovasculare semnificative.
  • Somnul și nutriția de bază depășesc orice supliment: studiile din esports arată că privarea de somn afectează semnificativ performanța în joc — un efect pe care cafeina îl contracarează parțial, dar nu complet. Suplimentele acționează optim pe un fundal de somn adecvat, hidratare și aport nutrițional echilibrat.
  • Femeile și jucătorii profesioniști sunt insuficient reprezentați în cercetare: concluziile actuale se aplică în principal bărbaților amatori. Extrapolarea la populații diferite necesită prudență.

infinity.ro
nemira.ro
aronia-charlottenburg.ro

Nota editorului

Astăzi, un jucător profesionist de esports poate lua sute de decizii corecte într-un singur meci.

Nu câștigă pentru că este mai puternic.

Câștigă pentru că procesează informația mai repede, își menține atenția mai mult timp și reacționează cu câteva zeci de milisecunde înaintea adversarului. Din punct de vedere biologic, esports este unul dintre cele mai solicitante sporturi pentru sistemul nervos central.

Tocmai de aceea nu este surprinzător că au apărut suplimente dedicate performanței cognitive.

Mai interesant este însă ce arată cercetarea.

Cafeina rămâne substanța cu cele mai solide dovezi, dar efectele ei sunt limitate de doză, de momentul administrării și de toleranța individuală. Alte substanțe, precum arginin silicatul cu inositol sau GABA, au rezultate promițătoare, însă dovezile sunt încă insuficiente pentru recomandări ferme.

Dincolo de suplimente, articolul acesta spune o poveste mai importantă.

Performanța cognitivă nu se construiește într-o capsulă.

Ea începe cu un creier odihnit, bine hrănit și antrenat. Suplimentele pot rafina o funcție care există deja, dar nu pot compensa lipsa somnului, alimentația dezechilibrată sau oboseala cronică.

Biologia rămâne consecventă, indiferent dacă vorbim despre un maraton sau despre un turneu de esports.

Organismul răspunde mai întâi la fundamente.

Abia apoi la detalii.

Mihaela Marinescu
Fondator & Redactor Healthwise

Esports este un sport cognitiv, iar suplimentele alimentare studiate în această populație acționează prin mecanisme neurologice, nu metabolice periferice. Cafeina are cel mai solid corpus de dovezi — reduce timpii de reacție și îmbunătățește acuratețea în jocuri competitive — dar funcționează în doze precise, nu arbitrare, și produce efecte adverse documentate la doze mari sau în consum cronic necontrolat. Substanțe ca ASI+I și GABA oferă alternative cu profil de siguranță mai bun și mecanisme complementare, dar datele sunt preliminare. Înțelegerea mecanismului biologic este mai valoroasă decât adoptarea impulsivă a unui protocol de suplimentare — un jucător care doarme bine, mănâncă consistent și gestionează stresul competițional va beneficia mai mult de pe urma suplimentelor decât unul care le folosește pentru a compensa deficite de bază.

Citește și

  • Coerența mentală, dopamina și raportul semnal-zgomot Mecanismul dopaminergic prin care cafeina și CDT îmbunătățesc performanța cognitivă — articolul documentează cum dopamina reglează raportul semnal-zgomot în cortexul prefrontal. Context direct: articolul despre esports explică că blocarea adenozinei de cafeină crește indirect transmisia dopaminergică și noradrenergică — articolul despre coerență mentală arată mecanismul complet al acestui efect pe filtrarea cognitivă și de ce jucătorii care deja au un raport semnal-zgomot ridicat beneficiază mai puțin de cafeină față de cei în stare de oboseală cognitivă.
  • Calea kinureninei — imunitate, sănătate mentală și somn Un mecanism molecular al oboselii cognitive pe care niciun supliment nu îl adresează direct — articolul documentează devierea triptofanului în condiții de stres și inflamație. Context direct: articolul despre esports concluzionează că un jucător care doarme bine beneficiază mai mult de suplimente decât unul care le folosește pentru a compensa deficite — articolul despre calea kinureninei arată de ce stresul competițional cronic și somnul insuficient produc oboseală cognitivă prin mecanisme pe care cafeina nu le poate anula.
  • Dormi suplimentar în weekend — dar corpul tău plătește Somnul neregulat ca factor care anulează beneficiile suplimentelor cognitive — articolul documentează jetlag-ul social și dezalinierea circadiană. Context direct: articolul despre esports subliniază că somnul de calitate este fundația pe care suplimentele cognitive se construiesc — articolul despre jetlag social arată că jucătorii cu program neregulat de somn (sesiuni nocturne, recuperare în weekend) acumulează deficite cognitive care depășesc ceea ce cafeina sau ASI+I pot compensa.
  • Indisponibilitate afectivă — fasting emoțional și intimitate Sănătatea relațională ca variabilă a performanței cognitive susținute — articolul documentează mecanismele biologice ale izolării sociale și efectele lor pe reglarea emoțională. Context direct: articolul despre esports menționează că stresul competițional și sesiunile lungi de gaming pot contribui la izolare socială — articolul despre indisponibilitatea afectivă arată că deficitele de conexiune socială au consecințe neurobiologice reale care reduc reziliența cognitivă, independent de suplimentare.
  • Attention span-ul uman s-a scurtat — concentrare și creier Atenția susținută ca resursă centrală a performanței în esports — articolul documentează modificările atenției în era digitală și de ce concentrarea devine tot mai greu de menținut. Context direct: articolul despre esports arată că suplimentele studiate îmbunătățesc atenția selectivă și susținută în ferestre de 45–90 de minute — articolul despre Attention span completează cu ce se întâmplă cu această resursă pe termen lung și de ce antrenamentul cognitiv intenționat este mai durabil decât suplimentarea farmacologică.
  • „Dovedit științific" vs. „dovedit clinic" — ierarhia dovezilor Cadrul metodologic pentru a evalua studiile pe suplimente cognitive pentru esports — articolul documentează diferența dintre eșantioane mici, studii nereproduse și dovezi robuste. Context direct: articolul despre esports recunoaște explicit că studiile disponibile au eșantioane mici (13–50 participanți), heterogenitate mare și sunt în majoritate pe jucători amatori — articolul despre ierarhia dovezilor oferă instrumentele pentru a calibra așteptările față de suplimente care au un studiu pozitiv, nu o meta-analiză consolidată.

REFERINȚE ACADEMICE

[1] Huang D, Zheng Y, Xu M, Huang W. Nutritional supplements to improve esports player performance: a systematic review of randomized controlled trials. Journal of the International Society of Sports Nutrition. 2026;23(1):2603303.
DOI: 10.1080/15502783.2025.2603303Recenzia sistematică centrală — 13 RCT, 466 participanți.

[2] Sainz I, Collado-Mateo D, Del Coso J. Effect of acute caffeine intake on hit accuracy and reaction time in professional e-sports players. Physiology & Behavior. 2020;224:113031.
DOI: 10.1016/j.physbeh.2020.113031

[3] Wu SH, Chen YC, Chen CH, et al. Caffeine supplementation improves the cognitive abilities and shooting performance of elite e-sports players: a crossover trial. Scientific Reports. 2024;14(1):2074.
DOI: 10.1038/s41598-024-52599-y

[4] Rogers EJ, Trotter MG, Johnson D, et al. Caffeine improves the shooting performance and reaction time of first-person shooter esports players: a dose-response study. Frontiers in Sports and Active Living. 2024;6:12.
DOI: 10.3389/fspor.2024.1437700

[5] Hara Y, Nakamura U, Koga K, et al. gamma-Aminobutyric acid intake improves psychological state and performance in esports: a randomized, placebo-controlled, double-blind crossover study. Nutrients. 2025;17(11):1870.
DOI: 10.3390/nu17111870

[6] Sowinski R, Gonzalez D, Xing DT, et al. Effects of inositol-enhanced bonded arginine silicate ingestion on cognitive and executive function in gamers. Nutrients. 2021;13(11):3758.
DOI: 10.3390/nu13113758

[7] Davis JM, Zhao Z, Stock HS, et al. Central nervous system effects of caffeine and adenosine on fatigue. American Journal of Physiology — Regulatory, Integrative and Comparative Physiology. 2003;284(2):R399–404.
DOI: 10.1152/ajpregu.00386.2002

Was this article helpful?
Yes0No0

You may also like

Leave a Comment

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00