Corp, mâini, picioare & epilare Îngrijirea pielii corpului: cum construiți o rutină corectă, pas cu pas by Mihaela Marinescu noiembrie 16, 2026 written by Mihaela Marinescu noiembrie 16, 2026 0 comments 0FacebookTwitterPinterestLinkedinWhatsappCopy LinkThreadsEmail 11 Îngrijirea pielii corpului se sprijină pe trei gesturi de bază: curățarea blândă, hidratarea aplicată imediat după duș și protecția solară a zonelor expuse. Pentru majoritatea adulților, un produs de curățare delicat, o cremă de corp potrivită sezonului și un produs cu SPF 30 sau mai mult formează o rutină completă. Exfolierea, produsele cu uree pentru zonele aspre și îngrijirea de după epilare sunt pași opționali, care se adaugă doar atunci când pielea are o nevoie reală. O rutină corectă păstrează pielea curată, suplă și confortabilă, fără să slăbească bariera cutanată, adică stratul de la suprafață care o protejează de pierderea apei și de iritanți. Pielea corpului primește, de obicei, mai puțină atenție decât tenul. Pe față observăm imediat o zonă care strânge sau o textură schimbată și modificăm rutina în aceeași săptămână. Pe gambe, pe brațe sau pe spate, aceleași semnale trec neobservate până când pielea începe să se descuameze în mici solzi albi, să dea mâncărime după duș sau să lase urme albicioase pe dresul negru. Mulți descoperă abia iarna că pielea de pe tibie arată ca o hartă cu fisuri fine, deși vara părea perfect în regulă. Corpul nu are o singură piele, ci mai multe „climate” pe aceeași suprafață. Gambele produc puțin sebum și se usucă primele, coatele și călcâiele suportă presiune și se îngroașă, spatele și pieptul au glande sebacee active, iar mâinile trec prin zeci de spălări pe zi. Un singur gel și o singură cremă pot funcționa pentru unii oameni, dar pentru alții rutina are nevoie de mici ajustări pe zone. Scopul nu este o succesiune lungă de produse, ci câteva gesturi bine alese, făcute constant, cu plăcerea unui ritual care durează câteva minute. Ce înseamnă o rutină bună pentru pielea corpului Pielea corpului are nevoi diferite pe zone: gambele se usucă ușor, spatele produce mai mult sebum, iar călcâiele și coatele se îngroașă. Curățarea bună îndepărtează transpirația și impuritățile fără să lase pielea să strângă sau să „scârțâie” după duș. Dușurile scurte, cu apă călduță, și un produs de curățare blând protejează lipidele care țin apa în piele. Crema de corp aplicată în primele minute după duș, pe pielea ușor umedă, reduce pierderea de apă mai bine decât aplicarea târzie. Glicerina, ureea, ceramidele, uleiurile și vaselina lucrează diferit, iar cele mai bune formule le combină. Protecția solară se aplică și pe brațe, umeri, decolteu, gambe și dosul mâinilor, nu doar pe față. Exfolierea, scrubul sau acizii sunt opționali; dacă pielea se irită, uscăciunea persistă sau apar leziuni, consultul dermatologic are prioritate. De ce pielea corpului are nevoi diferite de pielea feței Pielea corpului îndeplinește aceleași funcții ca pielea feței, dar grosimea stratului cornos, numărul glandelor sebacee și frecarea zilnică diferă mult de la o zonă la alta. Pielea ne protejează de mediul exterior, limitează pierderea apei, participă la reglarea temperaturii și ne transmite senzațiile de atingere, cald, rece și durere. Pentru toate aceste funcții, partea cea mai importantă din punct de vedere cosmetic este suprafața: câteva zeci de micrometri de celule și lipide care decid dacă pielea se simte catifelată sau aspră. Notă HealthwiseConținutul acestui articol are scop exclusiv educațional și informațional. Nu substituie consultul medical, diagnosticul sau recomandarea terapeutică personalizată. Dacă te confrunți cu simptome sau ai întrebări despre sănătatea ta, consultă un medic. Calculatoare medicale Cunoaște-ți corpul.Cu instrumente construite pe dovezi. Pentru tine: greutate, inimă, sarcină, somn. Pentru medici: scoruri clinice și formule de laborator. Fiecare rezultat vine cu mecanismul din spatele lui și se exportă în PDF. 218 calculatoare disponibile Toate calculatoarele IMC Antropometrie IMC — Indice de Masă Corporală Calculează indicele de masă corporală și interpretează rezultatul în contextul riscului metabolic asociat fiecărei categorii. WHR Antropometrie WHR — Raport Talie-Șold Estimează distribuția grăsimii corporale și riscul cardiovascular și metabolic asociat obezității abdominale, diferențiat pe sex. kcal Nutriție TDEE — Necesar Caloric Zilnic Calculează totalul de calorii arse zilnic în funcție de metabolism bazal și nivelul de activitate fizică, cu ținte pentru menținere sau slăbit. MED Nutriție Scor Dietă Mediteraneană Evaluează gradul de aderență la dieta mediteraneană — modelul alimentar cu cel mai solid suport în reducerea mortalității cardiovasculare. Susține Healthwise Gratuit pentru toți. Nu gratuit de făcut. Informație medicală, instrumente și dosare de sănătate, gratuite și construite pe dovezi științifice. Vedeți ce costă și cum puteți ajuta. Susține Healthwise Stratul cornos, zidul de cărămidă care ține apa în piele Stratul cornos este stratul cel mai superficial al epidermei și funcționează ca un zid de cărămidă: cărămizile sunt corneocitele, celule plate, fără nucleu, umplute cu keratină, iar mortarul este un amestec de lipide format din ceramide, colesterol și acizi grași liberi. Această construcție încetinește evaporarea apei din straturile profunde, fenomen numit pierdere transepidermică de apă (TEWL, din engleză transepidermal water loss). În interiorul corneocitelor se află factorul natural de hidratare (NMF, din engleză natural moisturizing factor), un amestec de aminoacizi, acid pirolidon-carboxilic, lactat, uree și săruri, care atrage și reține apa. Când NMF scade sau mortarul lipidic se subțiază, pielea devine mai rigidă, se fisurează fin și apare senzația de strângere. Nu întâmplător, multe ingrediente din cremele de corp imită exact aceste componente: glicerina și ureea seamănă funcțional cu NMF, iar ceramidele și colesterolul refac mortarul. Pe cea mai mare parte a corpului, stratul cornos are doar câteva zeci de straturi de celule. Pe palme și tălpi este de multe ori mai gros, ca adaptare la presiune și frecare, ceea ce explică de ce călcâiele se îngroașă și crapă, în timp ce pielea de pe abdomen rămâne fină. Curățarea agresivă, apa fierbinte și frecarea repetată desprind lipidele dintre corneocite, iar zidul începe să „curgă”. Sebumul este distribuit neuniform pe corp Glandele sebacee sunt numeroase pe față, pe scalp, în partea superioară a pieptului și pe spate, dar rare pe gambe, pe antebrațe și pe dosul mâinilor. Sebumul, amestecul de trigliceride, ceruri și squalen produs de aceste glande, formează la suprafață o peliculă fină care contribuie la suplețe. Acolo unde sebumul lipsește, pielea depinde aproape în întregime de lipidele din stratul cornos și de ce îi oferim din exterior. Din acest motiv, același gel de duș poate fi perfect pe spate și prea degresant pe gambe. Pentru mulți oameni, gambele sunt prima zonă care trădează un produs de curățare nepotrivit sau o iarnă cu aer uscat în casă. Transpirația nu este același lucru cu sebumul Transpirația este produsă de glandele sudoripare și are rolul principal de a răci corpul prin evaporare. Glandele ecrine, răspândite pe aproape toată suprafața pielii, produc un lichid apos, cu săruri; glandele apocrine, prezente în axile și în zona genitală, produc o secreție mai bogată, pe care bacteriile pielii o transformă în compușii responsabili de miros. Sebumul este o secreție lipidică, nu apoasă, și are un rol de lubrifiere. După sport, transpirația, sărurile și impuritățile merită îndepărtate, dar pielea nu trebuie degresată complet pentru a deveni curată. Mirosul vine în special din zonele cu glande apocrine, așa că acestea au nevoie de mai multă atenție la spălare decât gambele sau antebrațele. pH-ul pielii și mantaua acidă Suprafața pielii sănătoase este ușor acidă, cu un pH mediu sub 5, potrivit unui studiu publicat în 2006 în International Journal of Cosmetic Science, care a măsurat pH-ul pielii la un grup mare de voluntari. Această aciditate, numită și manta acidă, ajută enzimele care construiesc lipidele barierei să lucreze corect și favorizează microorganismele obișnuite ale pielii. Săpunurile clasice au un pH alcalin, de obicei între 9 și 10, și pot ridica temporar pH-ul pielii după spălare. Pielea sănătoasă își revine în câteva ore, dar pe pielea uscată sau sensibilă spălările repetate cu produse alcaline pot întreține senzația de strângere. Produsele de tip syndet (din engleză synthetic detergent, săpun sintetic) sunt formulate la un pH apropiat de cel al pielii, în general între 5,5 și 7. Cercul vicios al pielii uscate Pielea uscată poate intra într-un cerc vicios: lipidele scad, apa se pierde mai repede, corneocitele nu se mai desprind uniform, suprafața devine aspră și mâncărimea apare. Scărpinatul și frecarea cu prosopul deteriorează mai departe bariera, iar ciclul continuă. Un review publicat în 2004 în Dermatologic Therapy a descris acest mecanism și a arătat că hidratantele bine formulate pot întrerupe ciclul, susținând atât apa din stratul cornos, cât și descuamarea normală. Vestea bună este că acest cerc se rupe, de obicei, cu gesturi simple: mai puțină apă fierbinte, un produs de curățare mai blând și o cremă aplicată constant. Senzația de confort revine adesea în câteva zile, iar aspectul pielii se netezește în două-trei săptămâni de îngrijire regulată. Zona corpuluiCe se întâmplă în pieleCe simțiți sau vedețiCe are nevoie Gambe și antebrațePuține glande sebacee, lipide de suprafață reduseStrângere, solzi fini, mâncărime iarnaCurățare blândă, cremă bogată Spate și pieptGlande sebacee active, transpirațieLuciu, uneori mici bubițeGel blând, textură lejeră Coate și genunchiPresiune și frecare repetatăPiele mai groasă, aspră, uneori mai închisă la culoareHidratare constantă, uree în concentrație moderată Călcâie și tălpiStrat cornos foarte grosÎngroșare, fisuriCreme cu uree, îngrijire blândă a calozităților MâiniSpălări repetate, detergenți, frigUscăciune, crăpături fineCremă după fiecare spălare, mănuși Axile și pliuriGlande apocrine, căldură și umezealăMiros, iritație la frecareSpălare atentă, uscare bună Cum curățați pielea corpului fără să afectați bariera cutanată Curățarea pielii corpului are un singur scop: să îndepărteze transpirația, sebumul în exces, praful și reziduurile de produse, păstrând în același timp lipidele care țin apa în piele. Un produs de curățare bun nu lasă pielea complet lipsită de lipide. Senzația de piele care strânge după duș, care „scârțâie” sub degete sau care dă mâncărime după ce v-ați uscat este un semnal că formula, temperatura apei sau durata dușului nu se potrivește pielii dumneavoastră. Ce face de fapt un produs de curățare Ingredientele active ale oricărui gel de duș sunt surfactanții, molecule care au un capăt atras de apă și un capăt atras de grăsimi. În apă, surfactanții formează mici sfere numite micele, care prind sebumul și impuritățile și le permit să fie îndepărtate la clătire. Neajunsul apare atunci când surfactanții nu se opresc la murdărie: unii pătrund în stratul cornos, se leagă de proteinele de la suprafață și dizolvă o parte din lipidele dintre corneocite. Nu toți surfactanții se comportă la fel. Laurilsulfatul de sodiu (Sodium Lauryl Sulfate în lista INCI) este cunoscut pentru potențialul său iritant și este folosit chiar în studii ca iritant de referință. Alți surfactanți, precum Sodium Cocoyl Isethionate, Coco-Glucoside, Decyl Glucoside sau Cocamidopropyl Betaine, sunt considerați mai blânzi. Un review din 2004, publicat în Dermatologic Therapy, a arătat că blândețea unui produs depinde de tipul surfactanților, de concentrație, de combinația lor și de prezența ingredientelor care redepun lipide pe piele, nu de un singur ingredient sau de o mențiune de pe ambalaj. Tip de produsCum curățăPotrivit în special pentruLa ce să fiți atenți Săpun clasicSăruri de acizi grași, pH alcalin (9–10)Piele normală, fără sensibilitatePoate usca pielea predispusă la uscăciune Syndet (gel sau calup)Surfactanți sintetici, pH apropiat de pielePiele uscată, sensibilă, mâini spălate desForma solidă nu spune nimic; contează compoziția Gel de dușSurfactanți în apă, textură fluidăPiele normală, mixtă, spate cu sebumFormulele foarte spumante pot fi degresante Cremă sau lapte de dușSurfactanți blânzi și emoliențiPiele uscată, iarnaLasă o peliculă fină, ceea ce este dorit Ulei de dușUleiuri cu emulgatori, devin lăptoase în apăPiele foarte uscată, gambeCada și podeaua devin alunecoase Apă simplăÎndepărtează transpirația solubilăZilele fără efort, piele foarte uscatăNu îndepărtează sebumul și reziduurile grase un gel de duș fără sulfați nu este automat mai blând Mențiunea „fără sulfați” a devenit un argument de marketing pentru că laurilsulfatul de sodiu are o reputație iritantă bine documentată. Totuși, „sulfați” este o categorie largă, iar lauril-eter-sulfatul de sodiu (Sodium Laureth Sulfate), de exemplu, este mult mai bine tolerat decât ruda sa. În același timp, un produs fără sulfați poate conține alți surfactanți puternici, în concentrații mari, sau parfum abundent. Blândețea unui produs se judecă după formula completă, după senzația pielii la o oră după duș și după toleranța în timp, nu după ce lipsește de pe etichetă. Săpunul de casă: tradiție, chimie și ce înseamnă pentru piele Săpunul este unul dintre cele mai vechi produse cosmetice ale omenirii, iar chimia lui a rămas aproape aceeași de mii de ani. Cea mai veche urmă cunoscută a unui material asemănător săpunului a fost găsită în cilindri de lut din Babilonul antic, datați în jurul anului 2800 î.Hr. Papirusul egiptean Ebers, din jurul anului 1500 î.Hr., descrie amestecarea uleiurilor cu săruri alcaline pentru un produs folosit la spălat și la îngrijirea unor afecțiuni ale pielii. Principiul se numește saponificare: grăsimile, animale sau vegetale, reacționează cu o bază puternică și se transformă în săruri de acizi grași, adică săpun, plus glicerină. În gospodăriile românești, săpunul de casă se făcea din seu sau din resturi de grăsime și leșie, iar leșia se obținea tradițional din cenușă. Cantitățile se potriveau din experiență, nu se cântăreau, așa că un calup putea ieși mai gras sau, dimpotrivă, cu leșie în exces. Această istorie explică două lucruri utile astăzi. Primul: orice săpun clasic are un pH alcalin, de obicei între 9 și 10, indiferent dacă este făcut în fabrică sau în bucătărie. Al doilea: săpunurile artizanale de calitate sunt adesea supragresate, adică conțin, în mod intenționat, mai mult ulei decât poate transforma baza. Ele lasă o peliculă emolientă și păstrează glicerina naturală, ceea ce le face mai plăcute decât unele calupuri industriale ieftine. Un săpun cu leșie în exces, în schimb, irită și poate chiar arde pielea. Pentru pielea normală, un săpun bun, artizanal sau nu, poate face parte din rutină. Pentru pielea uscată, atopică sau pentru mâinile spălate de zeci de ori pe zi, un syndet la pH apropiat de cel al pielii rămâne alegerea mai blândă. săpunul de casă nu este automat mai blând pentru piele Săpunul făcut în casă este asociat cu ideea de puritate și de lipsă a „chimicalelor”. Saponificarea este însă o reacție chimică în toată regula, iar produsul ei are același pH alcalin ca orice săpun clasic. Dacă proporțiile nu sunt corecte, calupul poate păstra leșie liberă, care irită sau arde pielea. Blândețea unui săpun ține de formulă și de cantitatea de grăsime liberă, nu de locul în care a fost făcut. Cât trebuie să dureze dușul și cât de caldă să fie apa Pentru pielea uscată, Academia Americană de Dermatologie recomandă dușuri de aproximativ 5–10 minute, cu apă călduță, nu fierbinte. Apa fierbinte topește mai ușor lipidele de la suprafață, iar expunerea prelungită, mai ales împreună cu surfactanții, accentuează pierderea lor. Pielea poate arăta înroșită și umflată imediat după un duș lung, iar o oră mai târziu începe să strângă. Recomandarea de 5–10 minute este una practică, pentru protejarea pielii predispuse la uscăciune, nu o limită universală. O baie lungă din când în când poate fi un ritual plăcut; important este ca după ea crema să fie aplicată imediat, iar baia să nu devină obiceiul de fiecare seară pentru pielea care se usucă ușor. Testul simplu este senzația de după: dacă la 20–30 de minute după duș pielea strânge, apa a fost prea caldă, dușul prea lung sau produsul prea puternic. Apa dură și senzația de piele aspră după duș Apa dură conține cantități mai mari de calciu și magneziu, care se pot combina cu săpunurile clasice și formează săruri insolubile. Acestea rămân pe piele sub forma unui reziduu fin, care poate lăsa senzația de piele aspră și poate face clătirea mai dificilă. Același fenomen se vede pe cabina de duș, ca depuneri albicioase. În zonele cu apă dură, sunt de preferat produsele syndet în locul săpunurilor clasice și o clătire mai atentă. Ce nu se poate face din cosmetică este schimbarea apei de la robinet; dacă pielea rămâne iritată, discuția cu dermatologul este mai utilă decât schimbarea repetată a produselor. Cum vă spălați corect, pas cu pas Reglați apa la o temperatură călduță, care se simte plăcută pe interiorul încheieturii, nu fierbinte. Udați pielea și aplicați o cantitate mică de produs în palme sau pe o lavetă moale și curată. Insistați pe zonele unde se adună transpirația și mirosul: axilele, pliurile, zona inghinală, picioarele și spațiile dintre degete. Pe gambe, brațe și abdomen, folosiți puțin produs sau doar spuma care ajunge acolo; pielea uscată nu are nevoie de spălare intensă la fiecare duș. Clătiți bine, mai ales pliurile, unde reziduurile de produs pot irita. Tamponați pielea cu un prosop curat, fără frecare energică, și lăsați-o ușor umedă pentru pasul de hidratare. Igiena zonelor intime și a pliurilor Zona intimă are o piele și mucoase cu nevoi diferite de restul corpului și nu se spală cu același gel parfumat folosit pe brațe și gambe. Pentru zona genitală externă sunt suficiente apa și, la nevoie, un produs blând, fără parfum. Spălăturile vaginale nu sunt recomandate, deoarece perturbă echilibrul natural al florei vaginale; detaliile țin de ginecologie, nu de cosmetologie. Pliurile, adică zona de sub sâni, zona inghinală, pliurile abdominale și spațiile dintre degete, păstrează căldura și umezeala. Aici uscarea completă după duș contează la fel de mult ca spălarea: pielea care rămâne umedă și se freacă se poate irita sau poate deveni teren favorabil pentru infecțiile fungice. Un prosop separat sau câteva secunde de aer de la uscătorul de păr, pe treapta rece sau călduță, pot fi utile. Este necesar dușul în fiecare zi? Frecvența dușului depinde de activitatea fizică, de transpirație, de climă, de locul de muncă și de preferințe, nu de o regulă medicală fixă. După sport, într-o zi caniculară sau după o zi de muncă într-un mediu cu praf, dușul zilnic este firesc. În zilele reci, fără efort, pentru pielea foarte uscată, poate fi suficient un duș scurt în care produsul de curățare se folosește doar pe axile, pliuri, zona intimă și picioare, iar restul corpului se clătește cu apă. Important este ca rutina să asigure igiena fără să provoace uscăciune sau iritație repetată. Nu există un premiu pentru numărul de dușuri și nici o penalizare pentru o zi în care ați preferat o spălare parțială. pielea curată nu trebuie să scârțâie după duș Senzația de piele care scârțâie sub degete a fost asociată mult timp cu o curățare temeinică. În realitate, ea arată că suprafața a pierdut o parte din lipidele care o fac alunecoasă și suplă. Produsele foarte degresante îndepărtează murdăria, dar și o parte din mortarul dintre corneocite. Spuma bogată și parfumul intens nu sunt indicatori ai eficienței; o curățare potrivită lasă pielea moale, nu strânsă. Prosopul, buretele și accesoriile de duș Bureții naturali sau sintetici, mănușile exfoliante și periile de corp adaugă frecare la fiecare duș, iar pe pielea uscată această frecare se adună. În plus, accesoriile care rămân umede în baie, mai ales bureții din plasă, devin rapid un mediu favorabil pentru bacterii. Dacă le folosiți, clătiți-le bine, lăsați-le să se usuce complet în afara cabinei și înlocuiți-le la câteva săptămâni sau când își schimbă mirosul ori aspectul. Prosopul merită schimbat regulat și uscat complet între folosiri. Tamponarea, nu frecarea, păstrează pielea ușor umedă și pregătită pentru cremă. Pentru pielea foarte uscată, palmele sau o lavetă moale din bumbac, spălată des, sunt suficiente pentru curățare. Hainele și detergentul de rufe, partea nevăzută a rutinei Hainele și detergentul cu care sunt spălate stau pe pielea corpului mai multe ore pe zi decât orice cremă, iar pentru pielea sensibilă pot conta la fel de mult ca gelul de duș. Mulți observă că mâncărimea apare mai ales pe zonele acoperite: talie, coapse, spate, axile. Exact acolo materialul se freacă, transpirația rămâne prinsă, iar reziduurile de pe țesătură ajung direct pe piele. Detergenții și balsamurile de rufe pot lăsa pe fibre urme de surfactanți și de parfum, mai ales când doza este prea mare sau clătirea este scurtă. Pentru detergenți, Regulamentul (CE) nr. 648/2004 cere ca substanțele parfumante cu potențial alergenic cunoscut să fie numite pe etichetă când depășesc 0,01%. Dacă ați avut deja o reacție la parfum într-o cremă, aceleași nume pot apărea și pe flaconul de detergent. Balsamurile de rufe sunt gândite tocmai să rămână pe țesătură, ceea ce le face plăcute la atingere, dar și mai prezente pe piele. Pentru pielea uscată sau reactivă, gesturile care ajută sunt simple: un detergent fără parfum, dozat după instrucțiuni, nu „din ochi”; o clătire suplimentară la mașina de spălat; renunțarea la balsamul de rufe parfumat; spălarea hainelor noi înainte de prima purtare, pentru a îndepărta finisajele textile. Și materialul contează. Bumbacul și amestecurile care lasă pielea să respire sunt, de regulă, mai bine tolerate decât sinteticele foarte strânse pe corp, care păstrează căldura și umezeala. Lâna aspră direct pe piele poate provoca mâncărime chiar și persoanelor fără alergii, pur mecanic, prin fibrele groase care înțeapă suprafața. Hainele de sport ude se schimbă cât mai repede după efort, pentru că umezeala și frecarea sunt combinația care irită spatele și pliurile. Dacă mâncărimea se limitează strict la zonele acoperite și nu trece după schimbarea detergentului, este un semnal de discutat cu dermatologul, nu de rezolvat cu încă o cremă. Cum hidratați pielea corpului după duș Hidratarea pielii corpului înseamnă, în termeni cosmetici, menținerea apei în stratul cornos și refacerea lipidelor pierdute la spălare, iar momentul cel mai bun pentru ea este imediat după duș. Apa din duș umflă temporar corneocitele și dă pielii o suplețe de moment, dar această apă se evaporă în câteva minute. Academia Americană de Dermatologie recomandă aplicarea cremei imediat după baie sau duș, în primele minute, pe pielea încă ușor umedă, mai ales pentru persoanele cu piele uscată. Gestul are și o latură senzorială care contează: o cremă care se întinde ușor, are un miros discret sau nu miroase deloc și lasă pielea catifelată are mai multe șanse să fie folosită în fiecare zi. Constanța face mai mult decât orice ingredient spectaculos aplicat de două ori pe lună. Umectanți, emolienți și ocluzivi: cele trei roluri dintr-o cremă de corp O cremă de corp eficientă combină, de regulă, trei categorii de ingrediente care lucrează diferit asupra apei din piele. Umectanții atrag apa și o rețin în stratul cornos; cea mai studiată și mai ieftină este glicerina, urmată de uree, Sodium PCA, acidul lactic și sărurile lui și acidul hialuronic. Emolienții umplu spațiile dintre corneocitele care se ridică la suprafață și fac pielea netedă la atingere: squalanul, trigliceridele caprilice/caprice, esterii, uleiurile vegetale și untul de shea. Ocluzivii formează o peliculă care încetinește evaporarea: vaselina (Petrolatum), ceara de albine, lanolina și, într-o măsură mai mică, dimeticona. Ceramidele, colesterolul și acizii grași liberi au un rol aparte, de lipide asemănătoare celor din barieră. Ele nu „înlocuiesc” instantaneu mortarul pierdut, dar formulele care le combină în proporții apropiate de cele ale pielii pot susține refacerea barierei, mai ales pe pielea uscată sau iritată. Ingredient (INCI)CategorieCe faceCe puteți observa GlycerinUmectantAtrage și reține apa în stratul cornosPiele mai suplă, fără peliculă grasă UreaUmectant; keratolitic la concentrații mariHidratează; peste 10% înmoaie îngroșărileMai puțină asperitate; poate ustura pe fisuri Sodium PCAUmectant, component al NMFSusține hidratarea de la suprafațăSenzație de confort Sodium HyaluronateUmectantLeagă apa la suprafața pieliiNetezime imediată, efect superficial Ceramide NP, CholesterolLipide de barierăCompletează mortarul dintre corneociteMai puțină strângere în timp Butyrospermum Parkii Butter (unt de shea)Emolient, parțial ocluzivNetezește și înmoaieTextură bogată, potrivită iarna SqualaneEmolientNetezește fără senzație greaPiele catifelată Petrolatum (vaselină)OcluzivReduce evaporarea apeiPeliculă protectoare, foarte eficientă DimethiconeEmolient, film protectorNetezește, reduce frecareaSenzație mătăsoasă Efectul real depinde de formula completă, de concentrații și de cât de des este aplicată crema, nu de prezența unui ingredient pe etichetă. O cremă cu glicerină și vaselină, fără nimic spectaculos în listă, poate fi mai eficientă pe gambele foarte uscate decât un ser de corp cu cinci ingrediente active în cantități mici. vaselina nu sufocă pielea Vaselina are reputația unui ingredient greu, „petrolier”, care ar împiedica pielea să respire. Pielea nu respiră însă prin suprafață în sensul în care respiră plămânii, iar pelicula de vaselină reduce pierderea de apă fără să blocheze schimburile de care are nevoie epiderma. Vaselina cosmetică este rafinată și este unul dintre cele mai bine tolerate ingrediente, folosit în dermatologie tocmai pe pielea foarte uscată și iritată. Dezavantajul ei este textura, nu siguranța: pe zonele cu păr și pe pielea cu tendință la bubițe poate fi neplăcută. Ureea: un ingredient cu două fețe, în funcție de concentrație Ureea este una dintre componentele naturale ale NMF și are un comportament diferit în funcție de concentrație. În concentrații de până la aproximativ 10%, are în principal un efect hidratant, atrăgând apa în stratul cornos. Peste această valoare, de obicei între 10% și 40%, ureea are și efect keratolitic: slăbește legăturile dintre corneocite și înmoaie zonele îngroșate, de aceea apare în cremele pentru călcâie, coate sau pentru pielea cu asperități. Pe pielea cu fisuri, iritată sau după ras, ureea în concentrații mari poate provoca o senzație trecătoare de usturime. Pentru întreg corpul sunt suficiente formulele cu 5–10% uree; concentrațiile mari se păstrează pentru zonele îngroșate și se aplică local. Loțiune, lapte de corp, cremă, balsam sau unt de corp? Diferența dintre aceste produse ține mai ales de raportul dintre apă și grăsimi, care schimbă textura, senzația și cât de bine limitează evaporarea apei. Denumirile comerciale nu au definiții tehnice stricte, așa că un „lapte” al unei mărci poate fi mai consistent decât „crema” alteia; descrierea de mai jos este orientativă. TexturăCum este formulatăSenzațiaCând se potrivește Loțiune sau lapte de corpEmulsie fluidă, mai multă apăSe întinde rapid, se absoarbe ușorVara, piele normală, suprafețe mari Cremă de corpEmulsie mai densăHrănitoare, confortabilăPiele uscată, iarna, gambe BalsamPuțină apă sau deloc, bogat în lipidePeliculă vizibilă, catifelatăZone foarte uscate, coate, călcâie Unt de corpUnturi vegetale, adesea anhidruSe topește la contactul cu pieleaPiele uscată, seara Ulei de corpDoar faza grasăLuciu, alunecarePe piele umedă, ca strat final Gel de corpApă gelifiată, puține grăsimiRăcoritorVara, spate și piept cu sebum O loțiune lejeră poate fi suficientă vara sau pentru pielea fără uscăciune pronunțată. O cremă mai bogată este mai confortabilă iarna, pe gambe și pe zonele aspre. Pentru pielea foarte uscată, dermatologii recomandă adesea creme și unguente în locul loțiunilor fluide, deoarece limitează mai bine pierderea apei. Cum aplicați corect crema de corp După duș, tamponați pielea, lăsând-o ușor umedă. În primele trei-cinci minute, încălziți o cantitate de cremă între palme. Aplicați cu mișcări lungi, în direcția firului de păr, pe gambe, coapse, brațe și trunchi; astfel reduceți riscul ca produsul să se adune în foliculi. Reveniți cu o cantitate suplimentară pe coate, genunchi, tibie și zonele care se usucă primele. Lăsați produsul un minut-două să se distribuie înainte de a vă îmbrăca; nu este necesar ca fiecare ingredient să „intre” complet în piele. Spălați-vă pe mâini după aplicare dacă produsul conține uree în concentrație mare sau acizi și urmează să atingeți ochii. Cât produs folosiți și de câte ori pe zi Cantitatea potrivită de cremă de corp este cea care acoperă uniform pielea fără să lase o peliculă lipicioasă după câteva minute. Pentru întregul corp, la un adult, aceasta înseamnă orientativ cât o lingură plină, ajustată după textură și gradul de uscăciune. Pentru pielea fără uscăciune, o aplicare pe zi este, de regulă, suficientă. Pielea foarte uscată poate avea nevoie de două aplicări sau de reaplicare locală pe gambe și mâini pe parcursul zilei. Dacă pielea arată mai bine după două săptămâni de aplicare zilnică, rutina funcționează. Dacă uscăciunea persistă, apare mâncărime intensă sau roșeață, nu este nevoie de o cremă mai scumpă, ci de o evaluare dermatologică. uleiul de corp nu înlocuiește întotdeauna o cremă hidratantă Uleiurile de corp sunt apreciate pentru luciul catifelat pe care îl lasă și pentru ritualul de masaj. Ele netezesc și reduc evaporarea apei, dar nu aduc umectanți, adică ingredientele care atrag apa în stratul cornos. Pe gambele foarte uscate, uleiul întins pe pielea complet uscată poate lăsa un luciu frumos peste o piele care rămâne, dedesubt, la fel de deshidratată. Uleiul funcționează mai bine aplicat pe pielea umedă sau peste o cremă, ca strat final, iar alegerea depinde de formulă și toleranță, nu de ideea că uleiul este automat mai natural. pielea nu devine dependentă de crema hidratantă Circulă ideea că pielea „se obișnuiește” cu crema și nu mai produce singură hidratare, așa că ar trebui lăsată din când în când fără nimic. Stratul cornos nu are un mecanism prin care să reducă producția de lipide sau de NMF pentru că primește ajutor din exterior. Când pielea se usucă după oprirea cremei, ea revine la starea pe care o avea înainte, determinată de climă, vârstă, apă și obiceiuri. Hidratarea regulată susține bariera; nu o face leneșă. De ce are nevoie și pielea corpului de protecție solară Protecția solară a pielii corpului este necesară pe orice zonă care rămâne descoperită în aer liber: brațe, umeri, decolteu, ceafă, gambe, partea de sus a labei piciorului și dosul mâinilor. Radiațiile ultraviolete B (UVB) produc arsura solară, iar radiațiile ultraviolete A (UVA) pătrund mai adânc și contribuie la fotoîmbătrânire, adică pete, piele subțiată și pierdere de elasticitate. Ambele tipuri contribuie la deteriorarea ADN-ului celulelor pielii, iar expunerea ultravioletă este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru cancerul cutanat. Pe corp, efectele soarelui se văd mai târziu decât pe față, dar se văd: dosul mâinilor, decolteul și antebrațele sunt primele zone unde apar petele pigmentare legate de vârstă și de expunere. Academia Americană de Dermatologie recomandă un produs cu spectru larg, SPF de cel puțin 30 și rezistent la apă pentru expunerea în aer liber, alături de umbră, haine și pălărie. Ce înseamnă SPF, UVA și spectru larg pe eticheta din Uniunea Europeană SPF (factorul de protecție solară) măsoară în principal protecția față de UVB, adică față de arsură. În Uniunea Europeană, Recomandarea Comisiei 2006/647/CE stabilește că un produs de protecție solară trebuie să ofere și protecție UVA de cel puțin o treime din valoarea SPF declarată; produsele care respectă această condiție pot purta simbolul „UVA” încercuit. Aceeași recomandare grupează produsele în categorii: protecție scăzută (SPF 6–10), medie (15–25), înaltă (30–50) și foarte înaltă (50+). Valorile de pe etichetă sunt măsurate în laborator la o cantitate de 2 miligrame de produs pe centimetru pătrat de piele. În viața reală, majoritatea oamenilor aplică mult mai puțin, de aceea protecția obținută este, de obicei, sub cea declarată. Din acest motiv, cantitatea și reaplicarea contează mai mult decât diferența dintre SPF 30 și SPF 50. Cum aplicați protecția solară pe corp Aplicați produsul pe pielea uscată, cu circa 15 minute înainte de ieșire, conform instrucțiunilor de pe ambalaj. Folosiți o cantitate generoasă: pentru un adult în costum de baie, sunt necesari aproximativ 30 ml pentru tot corpul, cât un pahar mic de țuică. Lucrați pe zone, ca să nu rămână porțiuni neacoperite: brațe, umeri, decolteu, abdomen, spate, picioare. Nu omiteți ceafa, urechile, dosul mâinilor, partea de sus a labei piciorului și zona de sub bretele. Reaplicați aproximativ la două ore în aer liber și imediat după înot, transpirație abundentă sau ștergere cu prosopul. Completați cu umbră între orele 11 și 16, haine care acoperă și pălărie; nicio cremă nu oferă protecție completă. Sprayurile sunt practice pentru suprafețe mari, dar se aplică frecvent în strat prea subțire și o parte din produs se pierde în aer. Pulverizați aproape de piele, până când suprafața devine vizibil lucioasă, apoi întindeți cu palma. Pentru față, unde inhalarea este un risc, pulverizați produsul în palmă și apoi aplicați. Crema de corp cu SPF înlocuiește crema hidratantă? Un produs de protecție solară pentru corp conține adesea glicerină și emolienți, așa că, dacă vă oferă suficient confort, nu este obligatoriu să aplicați o cremă hidratantă separat înainte. Diferența importantă este cantitatea: protecția solară trebuie aplicată în strat generos pentru a se apropia de SPF-ul declarat, în timp ce o cremă de corp cu SPF aplicată subțire, pentru senzația de hidratare, oferă mult mai puțin decât indică eticheta. Pentru o zi petrecută în mare parte în interior, o cremă de corp cu SPF poate fi suficientă pe mâini și antebrațe; pentru plajă, munte sau o zi întreagă afară, este nevoie de un produs dedicat protecției solare. bronzul nu este o protecție solară de încredere Ideea că un bronz „de bază”, făcut la începutul verii sau la solar, protejează pielea mai târziu este foarte răspândită. Bronzul este răspunsul pielii la o agresiune: melanocitele produc mai multă melanină după ce radiațiile au atins deja ADN-ul celulelor. Protecția oferită de un bronz obișnuit este modestă, echivalentă cu un SPF foarte mic, și nu compensează deteriorarea care l-a produs. Solarul folosește radiații UVA intense și nu este o pregătire sigură pentru vacanță. Exfolierea corpului: când este utilă și cât de des se face Exfolierea corpului înseamnă îndepărtarea unei părți din corneocitele de la suprafață, prin frecare sau cu ajutorul unor substanțe care slăbesc legăturile dintre ele. Poate face pielea mai netedă și mai luminoasă pentru câteva zile și poate ajuta pe zonele aspre, dar nu este un pas indispensabil. Pielea își desfășoară permanent propria exfoliere, numită descuamare fiziologică: corneocitele de la suprafață se desprind treptat, invizibil, pe măsură ce enzimele din stratul cornos taie legăturile dintre ele. Pe pielea uscată, această descuamare devine neuniformă: celulele se desprind în grupuri, de aici solzii fini de pe gambe. Hidratarea regulată ajută enzimele să lucreze din nou normal, așa că, de multe ori, o cremă bună rezolvă aspectul de „piele de șopârlă” fără niciun scrub. Exfoliere mecanică sau chimică? TipCum funcționeazăCe trebuie avut în vedere Scrub cu particuleÎndepărtează corneocite prin frecareParticulele mari, colțuroase și presiunea pot irita Mănușă sau perie exfoliantăFrecare uscată sau umedăEfect variabil, ușor de exagerat; necesită igienă AHA (acid lactic, acid glicolic)Slăbesc legăturile dintre corneocite; acidul lactic hidrateazăEfectul depinde de concentrație și pH; cresc sensibilitatea la soare BHA (acid salicilic)Liposolubil, pătrunde în foliculi și în sebumUtil pe spate și piept; prudență pe suprafețe mari și în sarcină Uree peste 10%Înmoaie îngroșările superficialePoate ustura pe pielea iritată sau fisurată Enzime (papaină, bromelaină)Proteaze care desfac legăturile proteiceEfect blând, date clinice limitate Exfolierea chimică are avantajul că acționează uniform, fără frecare, dar este mai ușor de supradozat pe nesimțite, mai ales când se combină mai multe produse cu acizi. Acidul lactic este o alegere frecventă pentru corp pentru că, pe lângă efectul exfoliant, are și rol umectant. Acidul salicilic este preferat pentru spatele și pieptul cu tendință la bubițe, pentru că se dizolvă în sebum și pătrunde în foliculi. Cum introduceți un exfoliant în rutină Dacă doriți să adăugați exfolierea, începeți cu un singur produs blând, aplicat pe zonele care au nevoie, nu pe tot corpul. O dată pe săptămână este un punct de plecare prudent; dacă pielea îl tolerează, frecvența poate crește treptat, conform instrucțiunilor produsului. Academia Americană de Dermatologie atrage atenția că exfolierea nepotrivită poate provoca iritație și pete mai închise la culoare, mai ales la persoanele predispuse la hiperpigmentare postinflamatorie, adică la pete care rămân după o iritație. Nu există o regulă universală potrivit căreia corpul trebuie exfoliat de două ori pe săptămână. Pielea care nu are asperități poate să nu aibă nevoie deloc de exfoliere. Pentru o persoană cu keratoză pilară sau cu călcâie îngroșate, exfolierea chimică blândă, regulată, poate face parte permanent din rutină. Când trebuie evitată exfolierea Exfolierea se evită pe pielea arsă de soare, iritată, cu răni, fisuri, eczemă activă sau infecții și imediat după proceduri care au sensibilizat pielea. Atenție și la suprapunerea exfoliantelor cu retinoizi, peroxid de benzoil sau alte produse potențial iritante aplicate pe corp. După ras sau epilare, pielea este temporar mai sensibilă; exfolierea se reia doar după ce disconfortul a trecut complet. exfolierea zilnică nu este necesară pentru o piele netedă Pielea elimină singură corneocitele prin descuamare fiziologică. Folosirea zilnică a unui scrub sau a unei mănuși exfoliante adaugă frecare și poate slăbi bariera, fără un beneficiu suplimentar demonstrat. Netezimea imediată de după exfoliere nu înseamnă o barieră mai sănătoasă, iar pielea care devine roșie, fierbinte sau ustură la cremă transmite exact contrariul. Frecvența se alege după nevoia reală, formulă și toleranță. Scrubul de casă: ce este sigur și ce nu Rețetele de scrub făcute acasă sunt populare pentru că sunt ieftine și plăcute, iar unele dintre ele sunt rezonabile pentru corp. Un amestec simplu de zahăr fin cu ulei vegetal, folosit cu mișcări blânde pe pielea umedă și clătit bine, poate fi o exfoliere mecanică acceptabilă pentru pielea normală, ocazional. Zațul de cafea și sarea grunjoasă au particule mai colțuroase și pot zgâria pielea fină. Scrubul se prepară în cantitatea necesară pentru o singură folosire, pentru că amestecurile cu apă sau fără conservanți se contaminează rapid. Unele ingrediente din bucătărie nu au ce căuta pe piele. Lămâia și alte citrice aplicate pe piele, urmate de expunere la soare, pot provoca fitofotodermatita, o reacție cu roșeață, bășici și pete maronii care persistă luni de zile. Bicarbonatul de sodiu are un pH alcalin și poate irita. Uleiurile esențiale nu se aplică nediluate, iar unele, precum uleiul de bergamotă, sunt și ele fotosensibilizante. un scrub natural nu este automat mai blând pentru piele Ingredientele din cămară par mai sigure pentru că le mâncăm. Pielea însă reacționează la ingrediente diferit decât stomacul: acidul citric și compușii din coaja de lămâie, sarea grunjoasă sau bicarbonatul pot irita, iar cojile de nucă măcinate au margini tăioase. Un exfoliant cosmetic testat are particule calibrate și o concentrație de acizi controlată. „Natural” descrie originea unui ingredient, nu cât de blând este cu bariera cutanată. Periajul uscat: ce face și ce nu face Periajul uscat, adică trecerea unei perii cu peri naturali peste pielea uscată, înainte de duș, este o exfoliere mecanică ușoară și un ritual plăcut, dar promisiunile asociate lui depășesc cu mult ce poate face. Mulți îl descriu ca pe un gest de trezire: pielea se încălzește, se înroșește ușor, iar senzația de prospețime durează până după duș. Această parte este reală și explică popularitatea lui. Frecarea stimulează terminațiile nervoase și dilată temporar vasele mici din piele. Pe rețelele sociale, periajul uscat este prezentat însă ca metodă de „drenaj limfatic”, de „eliminare a toxinelor” sau de reducere a celulitei. Sistemul limfatic nu are nevoie de o perie pentru a funcționa: lichidul limfatic circulă prin contracțiile musculare, respirație și mișcare. Toxinele nu ies prin piele la periere; ficatul și rinichii sunt organele care se ocupă de ele. Celulita ține de structura țesutului gras de sub piele și de benzile de țesut conjunctiv care îl compartimentează, la câțiva milimetri sub zona pe care o atinge peria. Nu există studii clinice care să arate că periajul uscat schimbă vreunul dintre aceste procese. Dacă vă place ritualul, câteva reguli îl fac sigur: o perie cu peri moi, nu aspri, și mișcări ușoare, fără apăsare; cel mult de două-trei ori pe săptămână; deloc pe pielea uscată sau iritată, pe eczemă, pe vene varicoase vizibile, pe răni sau după epilare; peria se spală și se usucă complet, ca orice accesoriu de duș. Pe pielea predispusă la pete, frecarea repetată poate lăsa urme mai închise la culoare, așa că acolo blândețea contează și mai mult. periajul uscat nu elimină toxinele și nu topește celulita Senzația de piele vie de după periere a fost transformată într-o promisiune de detoxifiere și de remodelare a corpului. Înroșirea vine din dilatarea vaselor mici de la suprafață și dispare în câteva minute, fără să atingă țesutul gras sau ganglionii limfatici. Netezimea vine din corneocitele îndepărtate, ca la orice exfoliere mecanică. Periajul uscat poate rămâne o plăcere de dimineață, dar nu un tratament. Cum îngrijiți pielea corpului după ras și epilare Rasul și epilarea sunt gesturi de îngrijire care solicită pielea, pentru că îndepărtează, pe lângă păr, și o parte din stratul cornos, iar îngrijirea de după ajută bariera să se refacă fără iritație. Lama taie firul la suprafață și, odată cu el, ia un strat fin de corneocite. Ceara și epilatorul smulg firul din folicul, ceea ce produce o mică inflamație locală, vizibilă ca puncte roșii. Cremele depilatoare dizolvă keratina firului cu tioglicolați, substanțe reglementate în Uniunea Europeană prin anexa III a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009, care pot dizolva la fel de bine și keratina pielii dacă rămân prea mult. Ras, ceară, epilator, cremă depilatoare sau IPL: ce face fiecare metodă Fiecare metodă de îndepărtare a părului solicită pielea în alt fel, iar alegerea potrivită depinde de cât timp doriți să țină rezultatul, de tipul de păr și de cât de sensibilă este pielea. Rasul este cel mai blând cu foliculul, dar cel mai solicitant pentru suprafață, pentru că lama trece de mai multe ori pe aceeași zonă. Ceara și epilatorul țin mai mult, pentru că scot firul cu rădăcină, dar irită ușor fiecare folicul în parte. Cremele depilatoare nu dor, dar sunt reacții chimice controlate, care depind strict de timpul de contact. MetodaCum lucreazăCât țineCe solicită pielea RasTaie firul la suprafață1–3 zileFrecare, iritație, fire crescute Cremă depilatoareDizolvă keratina firuluiCâteva zileIritație chimică, mai ales peste timpul indicat CearăSmulge firul din folicul3–6 săptămâniInflamație foliculară, risc pe pielea fragilă Epilator electricSmulge firele mecanic3–4 săptămâniDisconfort, fire rupte și crescute IPL de uz casnicLumină absorbită de melanina firuluiReducere treptată, cu întreținereArsuri și pete pe pielea bronzată sau închisă Dispozitivele IPL (lumină pulsată intensă) de uz casnic au devenit foarte populare și funcționează prin lumină absorbită de melanina firului, care se încălzește și afectează foliculul. Același principiu explică de ce au limite clare. Funcționează bine pe părul închis la culoare și pe pielea deschisă, dar nu au efect pe părul blond, roșcat sau alb. Pe pielea bronzată sau pe fototipurile înalte pot produce arsuri și pete, pentru că și pielea absoarbe lumina. Instrucțiunile dispozitivelor exclud, de obicei, folosirea în următoarele situații: peste tatuaje, alunițe și pete pigmentare; pe pielea bronzată recent sau cu autobronzant; în sarcină; în timpul tratamentelor fotosensibilizante, precum isotretinoinul sau unele antibiotice; pe zone cu afecțiuni active ale pielii. Testul pe o zonă mică, cu 24–48 de ore înainte, și protecția solară strictă între ședințe fac parte din folosirea corectă. Rezultatul este o reducere treptată a părului, care cere ședințe de întreținere, nu o epilare definitivă garantată. Epilarea cu laser și IPL-ul cu putere medicală se fac în cabinet, de personal instruit, iar indicațiile lor țin de Medicină estetică. Cum pregătiți pielea și cum o îngrijiți după epilare Epilați sau radeți pielea curată, după câteva minute de duș cald, când firele sunt mai moi. La ras, folosiți o lamă curată și ascuțită, un gel sau o spumă de ras și treceți în direcția de creștere a firului, fără apăsare. La cremele depilatoare, faceți întâi un test pe o zonă mică și nu depășiți timpul de pe ambalaj. După epilare, clătiți cu apă călduță sau rece și tamponați. Aplicați o cremă simplă, fără parfum și fără alcool, cu ingrediente calmante precum pantenolul sau glicerina. Amânați exfolierea, acizii, parfumul și expunerea la soare sau la saună cu cel puțin 24 de ore sau până când roșeața dispare. Epilarea și îngrijirea corpului în timpul unui tratament dermatologic Persoanele care urmează un tratament dermatologic, mai ales cu isotretinoin pe cale orală pentru acnee, au o piele mai fragilă, iar rutina obișnuită de corp are nevoie de câteva ajustări pe toată durata lui. Isotretinoinul reduce puternic producția de sebum și subțiază temporar stratul cornos. Efectul se vede din primele săptămâni: buze crăpate, piele uscată pe tot corpul, mâini aspre și o sensibilitate neobișnuită la frecare. Cea mai importantă regulă privește epilarea cu ceară. Pe pielea tratată cu isotretinoin, ceara poate smulge, odată cu firul, straturi din epidermă și poate lăsa răni. Informațiile oficiale de prescriere ale medicamentului recomandă evitarea epilării cu ceară în timpul tratamentului și cel puțin șase luni după oprirea lui, așa cum amintesc dermatologii Ramot și Zlotogorski într-un articol publicat în Cutis în 2021. Aceeași prudență se aplică exfolierilor intense și procedurilor de salon care solicită pielea. Pentru epilare, în această perioadă, rasul blând cu gel sau o cremă depilatoare testată în prealabil sunt variante de discutat cu medicul curant. Restul rutinei se simplifică: dușuri scurte, cu apă călduță, și un produs de curățare syndet fără parfum; o cremă bogată, cu ocluzivi, aplicată de două ori pe zi; protecție solară atentă, pentru că pielea se arde mai ușor; fără acizi exfolianți, scruburi și produse cu retinol pe corp, pe toată durata tratamentului. Retinoizii aplicați pe piele, prescriși pentru acneea de pe spate sau piept, cer și ei pauză de la exfolierea zonei respective și o cremă hidratantă blândă în jur. Orice întrebare despre produsele cosmetice compatibile cu tratamentul se pune dermatologului care l-a prescris, pentru că el cunoaște doza, durata și reacția pielii dumneavoastră. Firele crescute sub piele și bubițele de după epilare Firele crescute sub piele apar atunci când părul tăiat sau rupt se curbează și pătrunde înapoi în piele în loc să iasă la suprafață, provocând o mică reacție inflamatorie. Sunt mai frecvente la părul creț și ondulat, în zona inghinală, la axile și pe picioare. Îngrijirea cosmetică de susținere înseamnă ras în direcția firului, lame curate, hidratare și, între epilări, exfoliere chimică blândă, care ajută firul să iasă. Pensarea forțată a firelor sau stoarcerea bubițelor pot lăsa pete și cicatrici. Când bubițele sunt dureroase, se umplu cu puroi, se înmulțesc sau lasă pete persistente, nu mai este vorba de simple fire crescute, ci de o posibilă foliculită sau altă afecțiune, care se evaluează la dermatolog. Epilarea definitivă cu laser ține de cabinetul medical, nu de rutina de acasă. Cum îngrijiți zonele corpului care au nevoie de atenție suplimentară Coatele, genunchii, călcâiele, mâinile, spatele și decolteul au nevoi proprii, pentru că diferă prin grosimea stratului cornos, prin numărul glandelor sebacee și prin presiunea sau frecarea la care sunt supuse. Rutina poate rămâne simplă pentru tot corpul și totuși poate primi câteva ajustări locale, un produs în plus sau un gest diferit pe o anumită zonă. Coatele și genunchii Pielea coatelor și a genunchilor suportă zilnic presiune și frecare: ne sprijinim în coate la birou, îngenunchem, iar hainele freacă permanent. Ca răspuns, stratul cornos se îngroașă local, iar pielea devine aspră și, uneori, mai închisă la culoare. Îngrijirea începe cu hidratare regulată și, dacă este nevoie, cu o cremă cu uree în concentrație moderată sau cu acid lactic, aplicată local. Nu încercați să îndepărtați agresiv pielea îngroșată, cu piatra ponce sau cu scruburi dure. Dacă zona este roșie, descuamată în plăci argintii, dureroasă sau nu se ameliorează după câteva săptămâni de îngrijire, este nevoie de evaluare dermatologică, pentru că psoriazisul apare frecvent exact pe coate și genunchi. Călcâiele și tălpile Stratul cornos al tălpilor este în mod natural cel mai gros de pe corp, pentru a rezista greutății și frecării, iar fără îngrijire el se îngroașă și se fisurează la margini. Fisurile apar mai ales vara, în sandale, când marginea călcâiului se lărgește la fiecare pas. Cremele cu uree în concentrații mari, de 15–25%, aplicate seara, cu șosete de bumbac peste, sunt una dintre cele mai eficiente îngrijiri cosmetice pentru călcâiele aspre. Pilirea foarte agresivă, lamele, răzătoarele pentru picioare și îndepărtarea profundă a calozităților pot produce răni. Persoanele cu diabet, neuropatie, circulație slabă la nivelul picioarelor sau sensibilitate scăzută nu ar trebui să-și trateze singure calozitățile prin metode abrazive sau cu acizi keratolitici puternici; pentru ele, îngrijirea picioarelor se face împreună cu medicul și cu un podolog. Mâinile Mâinile sunt zona corpului cea mai expusă la apă, detergenți, dezinfectanți și frig, iar pielea de pe dosul mâinilor are puține glande sebacee. După fiecare spălare, o cantitate mică de cremă, cât un bob de mazăre, reface o parte din lipidele pierdute. Dezinfectantele pe bază de alcool, care conțin și glicerină, sunt adesea mai bine tolerate decât spălările foarte dese cu săpun, pentru că nu îndepărtează lipidele la fel de mult. Pentru treburile casnice cu apă și detergenți, mănușile de protecție, eventual cu mănuși subțiri de bumbac pe dedesubt, previn o mare parte din iritație. Seara, un strat mai gros de cremă sau de balsam pe mâini, cu mănuși de bumbac peste noapte, este un ritual simplu pentru iarnă. Dosul mâinilor este și una dintre zonele unde petele de soare apar primele, așa că protecția solară se aplică și aici. Spatele și pieptul Spatele și partea superioară a pieptului au glande sebacee active, asemănătoare celor de pe față, ceea ce le face mai lucioase și mai predispuse la mici bubițe. După transpirație, un duș cu un gel blând și schimbarea rapidă a hainelor de sport ude ajută pielea să rămână confortabilă. Pentru hidratare, texturile lejere, de tip gel sau loțiune, sunt de obicei mai potrivite decât unturile bogate. Când apar leziuni inflamatorii repetate, pustule sau noduli, nu este suficient să presupunem că pielea este „încărcată”. Acneea corporală, foliculita bacteriană și foliculita produsă de ciuperci arată asemănător, dar au cauze și tratamente diferite, iar diferențierea o face dermatologul. Axilele: deodorant sau antiperspirant Deodorantul și antiperspirantul fac lucruri diferite: deodorantul acționează asupra mirosului, iar antiperspirantul reduce cantitatea de transpirație. Mirosul nu vine din transpirația în sine, care la ieșirea din glandă aproape nu miroase, ci din bacteriile pielii, care descompun secreția glandelor apocrine din axile în compuși volatili. Deodorantele lucrează asupra acestei etape, prin ingrediente antibacteriene, parfum sau substanțe care leagă mirosul. Antiperspirantele conțin săruri de aluminiu, care formează un mic dop gelatinos în partea superioară a canalului glandei sudoripare și reduc temporar ieșirea transpirației. Comitetul Științific pentru Siguranța Consumatorilor (SCCS) a concluzionat în 2020 că aluminiul din antiperspirante este sigur până la 6,25% în produsele care nu sunt spray și până la 10,60% în sprayuri. Controversa privind cancerul de sân este un subiect separat, care merită un articol propriu. Momentul aplicării schimbă eficiența. Seara, glandele sudoripare sunt mai puțin active, iar sărurile de aluminiu au timp să formeze dopul înainte de transpirația zilei. International Hyperhidrosis Society recomandă aplicarea la culcare, pe pielea complet uscată. Dimineața, produsul nu dispare la duș, pentru că acționează în canalul glandei, nu la suprafață. Pielea axilelor este subțire, se freacă permanent și este adesea epilată, așa că merită câteva precauții: aplicați produsul pe pielea complet uscată, pentru că umezeala crește riscul de usturime; nu aplicați antiperspirant imediat după ras sau epilare; lăsați câteva ore sau o noapte; dacă alegeți un deodorant cu bicarbonat de sodiu sau cu alcool, urmăriți toleranța, pentru că poate provoca roșeață; lăsați produsul să se usuce înainte de îmbrăcare, ca să reduceți petele galbene de pe haine, care vin din combinația dintre sărurile de aluminiu, transpirație și sebum. Transpirația abundentă, care udă hainele în repaus sau picură de pe palme, nu se rezolvă doar cu cosmetice; ea se discută cu dermatologul. antiperspirantul funcționează mai bine aplicat seara Reflexul este să aplicăm antiperspirantul dimineața, după duș, chiar înainte de ziua în care vrem să fim protejați. Sărurile de aluminiu au însă nevoie de câteva ore în care glandele să fie liniștite, ca să pătrundă în canal și să formeze dopul. Seara, pe pielea uscată, condițiile sunt cele mai bune. Dușul de dimineață nu anulează efectul, pentru că dopul se află în canalul glandei, nu pe suprafața pielii. Brațele și coapsele cu aspect aspru Unele persoane observă pe partea externă a brațelor, pe coapse sau pe fese mici reliefuri aspre, ca pielea de găină, uneori cu un punct roșiatic. Cea mai frecventă explicație este keratoza pilară, o particularitate benignă în care keratina se acumulează în deschiderea foliculului și formează un mic dop. Academia Americană de Dermatologie recomandă pentru keratoza pilară hidratare regulată, produse cu uree sau acid lactic și evitarea frecării agresive. Aspectul se ameliorează în câteva săptămâni de îngrijire constantă, dar revine la oprire, pentru că îngrijirea gestionează particularitatea, nu o face să dispară. Diagnosticul se pune la consult, nu după o fotografie sau o descriere. Decolteul și gâtul Pielea decolteului și a gâtului este subțire, expusă des la soare și are tendința de a arăta primele semne de fotoîmbătrânire, sub formă de pete, cute fine și roșeață difuză. Pentru aceste zone, crema de față poate fi extinsă în jos, iar protecția solară nu se oprește la bărbie. Parfumul pulverizat direct pe gât, urmat de expunere la soare, poate lăsa pete pigmentare, așa că este mai bine aplicat pe haine sau pe zonele acoperite. Cum citiți eticheta unui produs de îngrijire a corpului Eticheta unui produs de corp vândut în Uniunea Europeană urmează regulile Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 privind produsele cosmetice, iar câteva detalii de pe ea spun mai mult despre formulă decât numele sau promisiunile din față. Nu este nevoie să deveniți chimist; este suficient să știți unde să priviți. Lista INCI Lista INCI (International Nomenclature of Cosmetic Ingredients) este lista ingredientelor scrisă cu denumirile internaționale, în ordinea descrescătoare a cantității, pentru ingredientele care depășesc 1% din formulă. Sub 1%, ingredientele pot fi scrise în orice ordine. Primele cinci-șase ingrediente descriu, de regulă, cea mai mare parte a produsului: dacă Aqua este urmată de Glycerin și de un unt sau ulei, aveți o cremă hidratantă clasică; dacă ingredientul vedetă din reclamă apare spre final, după conservanți, el este prezent în cantitate mică. Parfumul și alergenii de parfum Parfumul apare în lista INCI sub denumirea Parfum (sau Aroma), iar substanțele parfumante cu potențial alergenic cunoscut trebuie numite separat când depășesc anumite praguri. Regulamentul (UE) 2023/1545 a extins lista acestor alergeni de la 24 la peste 80 de substanțe; ei se menționează individual peste 0,001% în produsele care rămân pe piele și peste 0,01% în cele care se clătesc. Produsele introduse pe piață după 31 iulie 2026 trebuie să respecte noua regulă, iar cele aflate deja pe piață au termen până la 31 iulie 2028. Pentru pielea sensibilă sau pentru persoanele care au avut deja reacții la cosmetice, alegerea unui produs fără Parfum în listă și fără alergenii numiți este cea mai simplă precauție. Uleiurile esențiale sunt și ele surse de alergeni de parfum, chiar dacă produsul este prezentat ca natural. Cum testați acasă un produs nou de corp Testul de toleranță acasă este cel mai simplu mod de a afla dacă un produs nou de corp vă irită pielea, înainte să îl aplicați pe o suprafață mare. Pielea reactivă nu protestează întotdeauna din prima zi. O alergie de contact are nevoie de câteva aplicări pentru a se declanșa, iar o iritație cumulată apare abia după ce bariera a fost solicitată zile la rând. De aceea, o singură aplicare pe dosul mâinii, în magazin, spune foarte puțin. Academia Americană de Dermatologie recomandă un test simplu, pe care îl puteți face cu orice cremă, loțiune sau ulei de corp: Alegeți o zonă cât o monedă, unde produsul nu se șterge și nu se spală ușor, de exemplu partea interioară a antebrațului sau plica cotului. Aplicați produsul de două ori pe zi, în cantitatea obișnuită. Continuați timp de șapte până la zece zile. Pentru produsele care se clătesc, precum un gel de duș sau un ulei de curățare, lăsați produsul pe piele cam cinci minute, cât ar sta în mod normal, apoi clătiți. Dacă zona se înroșește, dă mâncărime, se umflă sau apar mici vezicule, spălați produsul cât mai repede și nu îl mai folosiți. O compresă rece sau un strat de vaselină calmează de obicei pielea în câteva zile. O reacție puternică, care se întinde sau nu se liniștește, merită arătată dermatologului, care poate face teste epicutanate, adică teste cu plasturi, pentru a afla ce substanță anume este responsabilă. Dacă după zece zile pielea arată la fel, produsul poate fi folosit pe tot corpul. Testul nu garantează că nu veți reacționa niciodată, dar reduce mult riscul unei surprize pe toată suprafața corpului. Pentru produsele cu acizi exfolianți sau cu retinol, o ușoară furnicătură în primele zile poate fi normală; roșeața care persistă și usturimea care crește de la o zi la alta nu sunt. Testul este util mai ales pentru persoanele care au avut deja reacții la cosmetice, pentru pielea atopică și pentru produsele cu parfum, uleiuri esențiale sau extracte vegetale. „fără miros” nu înseamnă „fără parfum” Pe ambalaje, mențiunile „fără miros”, „neutru” sau „unscented” sunt adesea înțelese ca „fără parfum”. Unele produse cu aceste mențiuni conțin însă ingrediente adăugate tocmai pentru a acoperi mirosul natural al materiilor prime, uneori chiar substanțe parfumante. Singura verificare de încredere este lista INCI: căutați Parfum, Aroma, uleiuri esențiale și numele alergenilor de parfum, precum Linalool, Limonene sau Geraniol. Pentru pielea reactivă, contează ce scrie în listă, nu cum miroase produsul. Mențiunile de pe ambalaj Mențiuni precum „dermatologic testat”, „hipoalergenic” sau „pentru piele sensibilă” trebuie să fie susținute de dovezi, conform criteriilor comune stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 655/2013, dar nu există un standard unic care să spună cât de mult protejează ele. „Dermatologic testat” înseamnă că produsul a fost testat sub supravegherea unui dermatolog, fără să spună pe câte persoane și cu ce rezultat. „Hipoalergenic” înseamnă că formula a fost gândită să reducă riscul de alergie, nu că îl elimină. Cifrele de tipul „94% dintre participante au observat o piele mai catifelată” provin, de regulă, din teste de autoevaluare pe câteva zeci de persoane, pe o durată scurtă, adesea fără un grup de comparație. Ele spun că produsul a plăcut celor care l-au încercat, ceea ce are valoare, dar nu sunt dovada unui efect măsurat instrumental. Mențiunile de tipul „hidratare 24 de ore”, „48 de ore” sau „72 de ore” provin, de regulă, din măsurători de laborator cu un corneometru, un aparat care estimează cantitatea de apă din stratul cornos prin proprietățile electrice ale pielii: pielea mai hidratată conduce altfel curentul decât cea uscată. Metoda este standardizată și descrisă în ghidurile grupului european EEMCO, revizuite în 2018, și este un instrument științific serios. Ce spune cifra depinde însă de condițiile testului. Măsurătorile se fac de obicei pe antebraț, la câteva zeci de voluntari care nu se spală pe zona testată, stau în încăperi cu temperatură și umiditate controlate și nu aplică alte produse. Rezultatul arată că, după 48 de ore, zona tratată are mai multă apă decât o zonă netratată sau decât înainte de aplicare. Nu arată că pielea se simte la fel de bine ca în prima oră, iar diferența poate fi mică și scade treptat după primele ore. În viața reală, dușul de a doua zi, hainele și aerul uscat din casă schimbă complet condițiile. Cifra nu este o minciună: ea arată că formula are umectanți și ocluzivi care lucrează în timp, iar acesta este un lucru bun. Pentru alegere, mai utile decât numărul de ore sunt lista INCI, textura care vă place și senzația pielii după câteva zile de folosire regulată. O cremă aplicată zilnic, după duș, va face întotdeauna mai mult decât una cu „72 de ore” pe ambalaj, aplicată o dată la trei zile. „hidratare 48 de ore” nu înseamnă că pielea rămâne hidratată două zile Cifra provine dintr-un test de laborator, pe o zonă care nu se spală și nu se freacă, comparată cu o zonă netratată. Ea arată că efectul se poate măsura după 48 de ore, nu că pielea rămâne la fel de confortabilă pe tot acest interval. Dușul, hainele și aerul uscat din casă scurtează în viața reală orice promisiune de durată. Cremele de albire și cosmeticele cumpărate din afara Uniunii Europene Cremele care promit să albească pielea corpului, să uniformizeze coatele, genunchii, axilele sau zona inghinală și sunt vândute online din afara Uniunii Europene pot conține ingrediente interzise în cosmeticele din UE. Ele se recunosc adesea după efectul promis prea rapid și prea spectaculos, după ambalajele fără listă INCI sau cu text într-o singură limbă și după prețurile mult sub cele din farmacie. Mercurul și compușii lui sunt interziși în produsele cosmetice prin anexa II a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009. Hidrochinona, un ingredient de depigmentare, nu este permisă în cosmeticele pentru piele din UE; utilizarea ei este restrânsă la sistemele pentru unghii artificiale. Cu toate acestea, alertele publicate pe portalul european Safety Gate, unde statele membre semnalează produsele periculoase retrase de pe piață, includ în mod regulat creme de albire cu mercur, hidrochinonă sau corticosteroizi puternici nedeclarați. Efectele lor nu sunt doar cosmetice. Mercurul se absoarbe prin piele și se poate acumula în organism, cu efecte asupra rinichilor și a sistemului nervos. Corticosteroizii puternici aplicați luni de zile subțiază pielea, lasă vergeturi, pot provoca acnee și, paradoxal, pot accentua petele pe care promiteau să le șteargă. Câteva verificări simple vă protejează: produsul are listă INCI completă, numele și adresa persoanei responsabile din UE și număr de lot; produsul nu promite „albire” sau rezultate spectaculoase în câteva zile; produsul nu apare în alertele Safety Gate, unde puteți căuta după nume. Petele închise de pe corp, coatele și genunchii mai închiși la culoare sau pigmentarea din pliuri au de multe ori cauze care merită evaluate, de la frecare la modificări metabolice. În aceste situații, locul unei creme de albire îl ia consultul dermatologic. Simbolul PAO și termenul de valabilitate Simbolul PAO (Period After Opening), un borcănel deschis cu un număr și litera M, arată câte luni poate fi folosit produsul după deschidere, de exemplu 12M. Produsele cu durabilitate sub 30 de luni au în schimb o dată de expirare. Cremele care și-au schimbat mirosul, culoarea sau textura, care s-au separat ori au fost ținute luni de zile în baie caldă se aruncă, indiferent de ce scrie pe ambalaj. Cum adaptați îngrijirea pielii corpului după nevoi, anotimp și vârstă O rutină eficientă de îngrijire a corpului se ajustează după tipul de piele, anotimp și etapa de viață, păstrând aceleași trei gesturi de bază și schimbând doar texturile și frecvența. Nu este nevoie de o rutină nouă la fiecare schimbare; de cele mai multe ori, un produs mai bogat iarna sau mai lejer vara este suficient. Nevoia predominantăCurățareHidratarePași suplimentari Piele normalăGel blând, bine toleratLoțiune sau cremă, după senzațieExfoliere opțională Piele uscatăCremă sau ulei de duș, syndet fără parfumCremă bogată cu umectanți și ocluziviExfoliere rară sau deloc Piele sensibilă sau reactivăProdus simplu, fără parfumFormulă scurtă, fără parfumTestarea fiecărui produs nou Piele cu zone aspreCurățare blândăCremă emolientăUree sau acid lactic, local Spate și piept cu sebumGel blând, clătit bineGel sau loțiune lejerăConsult pentru leziuni persistente Piele maturăCurățare fără degresareCremă bogată, de două ori pe zi la nevoieProtecție solară, mai puțini iritanți Pielea închisă la culoare și fototipurile înalte Pielea închisă la culoare are aceleași nevoi de bază ca orice altă piele, dar reacționează diferit la iritație și la frecare, iar câteva detalii schimbă rutina. Dermatologii descriu reacția pielii la soare prin cele șase fototipuri propuse de Thomas Fitzpatrick: de la fototipul I, pielea foarte deschisă, care se arde mereu și nu se bronzează, până la fototipul VI, pielea foarte închisă, care rareori se arde. Diferența ține de cantitatea și tipul de melanină, nu de grosimea barierei. Cea mai importantă particularitate a fototipurilor înalte este hiperpigmentarea postinflamatorie, adică petele închise care rămân după orice iritație. O exfoliere prea energică, un fir crescut sub piele, o înțepătură de insectă scărpinată sau o bubiță pe spate pot lăsa o pată care persistă luni de zile, mult după ce cauza a dispărut. Pentru această piele, blândețea nu este doar o preferință: ea previne pete care durează mai mult decât iritația care le-a produs. Pe pielea închisă la culoare, uscăciunea se vede altfel: o tentă cenușie, mată, pe gambe, coate și genunchi, pe care multe persoane o descriu ca „piele prăfuită”. Hidratarea regulată, cu creme bogate și uleiuri aplicate pe pielea umedă, readuce luciul natural în câteva zile. Coatele și genunchii mai închiși la culoare decât restul corpului sunt frecvenți și țin în mare parte de frecare; se îngrijesc cu hidratare și uree în concentrație moderată, nu cu scruburi agresive sau cu produse de albire. Părul creț sau puternic ondulat crește riscul firelor crescute sub piele după ras și, prin ele, al petelor. Rasul în direcția firului, fără întinderea pielii și fără treceri repetate, contează aici mai mult decât orice produs. pielea închisă la culoare are nevoie și ea de protecție solară Ideea că pielea închisă nu se arde, deci nu are nevoie de SPF, este răspândită și parțial adevărată: arsurile sunt mai rare. Radiațiile UVA și lumina vizibilă accentuează însă petele pigmentare și hiperpigmentarea postinflamatorie, care sunt cea mai frecventă preocupare cosmetică pentru aceste fototipuri. Cancerul de piele este mai rar, dar există și este adesea descoperit mai târziu. Protecția solară pe zonele expuse rămâne parte din rutină, indiferent de culoarea pielii. Vara Căldura și transpirația fac mai confortabile loțiunile și gelurile lejere, care se întind rapid și nu lipesc hainele de piele. După efort, dușul poate fi mai frecvent, dar cu un produs blând, nu cu unul foarte degresant. Protecția solară devine pasul central al rutinei, iar crema de corp poate fi aplicată seara, după dușul care îndepărtează produsul solar. Iarna Aerul rece de afară și aerul uscat din încăperile încălzite accentuează pierderea de apă din piele, iar gambele, mâinile și buzele sunt primele care au de suferit. Iarna, o loțiune poate fi înlocuită cu o cremă mai consistentă, aplicată imediat după duș și, la nevoie, încă o dată seara. Academia Americană de Dermatologie recomandă și reducerea dușurilor foarte fierbinți, produse fără parfum și, când aerul din casă este foarte uscat, un umidificator întreținut corect, pentru a nu deveni sursă de microorganisme. Pielea după 60 de ani Cu vârsta, producția de sebum scade, stratul cornos se reface mai lent, iar pielea pierde din capacitatea de a reține apa, astfel încât uscăciunea și mâncărimea devin mai frecvente, mai ales iarna și pe gambe. Rutina rămâne aceeași, dar cu accent pe curățarea foarte blândă, dușuri scurte, cremă bogată aplicată zilnic și atenție la siguranță: uleiurile de duș fac cada alunecoasă, iar covorașul antiderapant contează la fel de mult ca produsul. Mâncărimea persistentă la vârstnici are uneori și alte cauze decât uscăciunea, motiv pentru care merită discutată cu medicul. Pielea bărbaților Pielea bărbaților este, în medie, mai groasă și produce mai mult sebum, dar gambele și mâinile se usucă la fel, iar rasul pe corp sau pe față aduce nevoi suplimentare. Un gel de duș blând, o loțiune lejeră aplicată după duș și protecția solară pe brațe, ceafă și urechi acoperă esențialul. Produsele „2 în 1” pentru corp și păr sunt practice, dar adesea mai degresante; pe pielea uscată merită un produs separat pentru corp. În timpul sarcinii și alăptării În sarcină, modificările hormonale și întinderea pielii pot accentua uscăciunea, sensibilitatea și mâncărimea, mai ales pe abdomen și pe sâni. O rutină cu produs de curățare blând, cremă hidratantă fără parfum și protecție solară rămâne un punct de plecare rezonabil. Retinoizii se evită în sarcină. Pentru exfoliantele puternice, pentru acidul salicilic în concentrații mari pe suprafețe întinse și pentru produsele cu uleiuri esențiale concentrate, siguranța se verifică împreună cu medicul curant. Cremele hidratante pot reduce disconfortul asociat uscăciunii și întinderii, iar masajul cu ele poate fi un ritual liniștitor. O analiză Cochrane publicată în 2012 nu a găsit însă dovezi de calitate că vreun produs aplicat pe piele previne vergeturile din sarcină. Apariția lor depinde în mare măsură de genetică și de ritmul în care se întinde pielea, nu de lipsa unei creme. Mâncărimea intensă în sarcină, mai ales pe palme și tălpi, se semnalează medicului, pentru că poate avea cauze care nu țin de piele. Pielea copiilor Pielea bebelușilor și a copiilor mici este mai subțire, pierde apa mai ușor și absoarbe proporțional mai mult din ce i se aplică, așa că rutina adulților nu se transferă automat. Pentru copii nu se folosesc acizi exfolianți, retinoizi, uleiuri esențiale sau produse parfumate destinate adulților, iar îngrijirea pielii lor se discută cu medicul pediatru, mai ales când există eczemă sau piele foarte uscată. Rutina completă de îngrijire a pielii corpului: dimineața și seara Rutina de îngrijire a corpului nu cere două dușuri pe zi, ci așezarea celor trei gesturi de bază în momentele potrivite programului dumneavoastră. Ordinea de mai jos se adaptează după momentul în care faceți duș, după activitate și după ce simte pielea. Dimineața Faceți duș dacă este nevoie, scurt și cu apă călduță, cu un produs blând. Aplicați crema de corp pe pielea ușor umedă, pe tot corpul sau doar pe zonele care se usucă. Aplicați un produs cu SPF 30 sau mai mult, cu spectru larg, pe zonele care vor rămâne expuse. Aplicați crema de mâini după fiecare spălare pe parcursul zilei. Seara Faceți duș dacă este necesar, pentru a îndepărta transpirația, produsul solar și impuritățile. Tamponați pielea, lăsând-o ușor umedă. Aplicați crema de corp, cu o cantitate în plus pe gambe, coate și genunchi. Aplicați produsul cu uree pe călcâie și, de una-două ori pe săptămână, produsul exfoliant pe zonele aspre, dacă pielea îl tolerează. Rutina minimă pentru zilele aglomerate În zilele în care nu aveți timp, rutina de îngrijire a corpului se poate reduce la trei gesturi care durează câteva minute: un duș scurt cu un produs blând, o cremă aplicată imediat după și protecția solară pe pielea care rămâne descoperită. Exfoliantele, uleiurile parfumate, măștile de corp și serurile cu multe ingrediente active sunt plăceri sau ajutoare punctuale, nu condiții pentru o piele sănătoasă. Greșeli frecvente în îngrijirea pielii corpului Cele mai multe neajunsuri ale pielii corpului, de la strângere și mâncărime până la mici iritații, vin din câteva obiceiuri repetate zilnic, nu din lipsa unui produs anume. Vestea bună este că ele se corectează ușor. Apa foarte fierbinte și dușurile foarte lungi Dușul fierbinte este plăcut, mai ales iarna, dar topește lipidele de la suprafață și accentuează uscăciunea. Temperatura călduță și câteva minute mai puțin sub apă fac, de multe ori, mai mult decât o cremă nouă. Frecarea zilnică cu bureți și mănuși abrazive Bureții aspri, periile și mănușile exfoliante folosite la fiecare duș adaugă frecare inutilă pe pielea uscată. În plus, accesoriile care rămân umede adună bacterii. Palmele sau o lavetă moale, spălată des, sunt suficiente pentru curățarea zilnică. Crema aplicată la o oră după duș Când crema se aplică după ce pielea s-a uscat complet și a început să strângă, o parte din apa care putea fi reținută s-a evaporat deja. Mutarea cremei în primele minute de după duș este una dintre cele mai simple schimbări cu efect vizibil. Doar ulei pe pielea foarte uscată Uleiurile cosmetice netezesc și limitează evaporarea apei, dar nu aduc umectanți. Pe pielea foarte uscată, o cremă care combină glicerina sau ureea cu emolienți și ocluzivi este de obicei mai eficientă decât uleiul folosit singur. Alegerea produselor după parfum Parfumul transformă îngrijirea într-un ritual plăcut, dar substanțele parfumante sunt printre cele mai frecvente cauze ale alergiei de contact la cosmetice. Pentru pielea sensibilă, formulele fără parfum sunt alegerea mai sigură, iar parfumul preferat poate fi purtat pe haine. Prea multe produse active în același timp Un gel cu acid salicilic, o loțiune cu acid glicolic, un scrub și o cremă cu retinol folosite pe aceeași zonă în aceeași săptămână pot irita chiar și o piele rezistentă. Introduceți produsele noi unul câte unul, la două-trei săptămâni distanță, ca să știți ce funcționează și ce nu. Când este necesar consultul dermatologic Uscăciunea ocazională, în sezonul rece sau după dușuri lungi, ține de îngrijirea cosmetică, dar unele semnale arată că pielea are nevoie de o evaluare medicală, nu de un produs nou. Programați un consult dermatologic dacă observați: mâncărime intensă, care vă trezește noaptea sau nu se calmează după două săptămâni de hidratare regulată; roșeață persistentă, plăci bine delimitate, descuamare în solzi groși sau argintii; fisuri dureroase, zone care sângerează, vezicule, cruste sau secreții; bubițe dureroase, pustule sau noduli care apar repetat pe spate, piept, fese sau după epilare; reacții repetate la produse diferite, cu roșeață, umflare sau mâncărime în locul aplicării; o aluniță nouă, o aluniță care își schimbă forma, culoarea sau mărimea, sângerează sau o rană care nu se vindecă; răni, bășici sau zone roșii pe picioare la persoanele cu diabet, chiar dacă nu dor. Uscăciunea severă a pielii (xeroza), dermatita de contact, eczema, psoriazisul, infecțiile fungice și alte afecțiuni pot semăna între ele la prima vedere. O rutină cosmetică susține confortul pielii, dar nu stabilește diagnosticul și nu înlocuiește tratamentul dermatologic. Întrebări frecvente Care este ordinea corectă a produselor pentru îngrijirea corpului? Ordinea de bază este curățare, hidratare și, ziua, protecție solară pe zonele expuse. Crema de corp se aplică imediat după duș, pe pielea ușor umedă, iar produsul solar se aplică ultimul, pe pielea uscată. Exfoliantele sunt un pas opțional, folosit pe zonele care au nevoie, înaintea cremei. Este necesar să aplic crema de corp în fiecare zi? Depinde de piele și de anotimp. Pielea uscată beneficiază de aplicare zilnică, mai ales după duș, iar iarna uneori de două aplicări. Pielea fără uscăciune poate avea nevoie de cremă doar pe anumite zone sau doar în sezonul rece. Când este mai bine să aplic crema de corp, dimineața sau seara? Momentul cel mai bun este imediat după duș, indiferent de ora din zi. Seara, texturile mai bogate au timp să se distribuie fără să se lipească de haine, iar dimineața se pot prefera loțiunile lejere, care lasă loc protecției solare. De câte ori pe săptămână trebuie exfoliat corpul? Nu există o frecvență valabilă pentru toată lumea, iar unele persoane nu au nevoie deloc de exfoliere. Pe zonele aspre, o dată pe săptămână este un început prudent, cu creștere treptată doar dacă pielea tolerează produsul. Este mai bun uleiul de corp decât loțiunea hidratantă? Nu neapărat. Uleiul netezește și limitează pierderea de apă, dar nu conține umectanți, în timp ce loțiunile și cremele pot combina umectanți, emolienți și ocluzivi. Uleiul funcționează cel mai bine pe pielea umedă sau peste o cremă. De ce am pielea de pe picioare mai uscată decât cea de pe spate? Gambele au mult mai puține glande sebacee decât spatele, deci mai puțin sebum care să protejeze suprafața. La aceasta se adaugă frecarea hainelor, dușurile fierbinți și aerul uscat din casă, astfel încât gambele sunt adesea primele care se usucă iarna. Pot folosi crema de față pe corp? Da, dar de obicei nu este necesar. Cremele de față sunt formulate pentru o piele mai fină, cu mai multe glande sebacee, și sunt mai scumpe la gram. Pe gât și decolteu, extinderea cremei de față este însă o idee bună, pentru că aceste zone îmbătrânesc asemănător. Este bine să mă spăl cu săpun de casă? Depinde de piele și de calitatea săpunului. Pentru pielea normală, un săpun de casă bine făcut, cu exces de grăsime, poate fi plăcut. Pentru pielea uscată sau atopică, pH-ul alcalin al oricărui săpun clasic poate întreține senzația de strângere, așa că un syndet este mai potrivit. Gelul de duș pentru bărbați este diferit de cel pentru femei? De cele mai multe ori diferă doar parfumul și ambalajul, nu formula de bază. Bărbații transpiră și produc, în medie, mai mult sebum, dar pielea gambelor și a mâinilor se usucă la fel. Alegerea se face după tipul de piele, nu după eticheta de gen. Trebuie să folosesc crema de corp și iarna, dacă nu ies la soare? Da, iarna crema de corp este chiar mai importantă. Aerul rece de afară și aerul uscat din casă cresc pierderea de apă din piele. Protecția solară poate rămâne doar pe mâini și față, dar hidratarea corpului nu se întrerupe. 2x GimnasticăAcvatică Premium Un prim pas pentru un bebe mai puternic De la 2 luni|Până pe 31 ianuarie 2027|ABC Dorobanți Sfaturi Healthwise 1. Începeți cu trei produse și dați-le timp. Un produs blând de curățare, o cremă de corp și un produs de protecție solară, folosite constant două-trei săptămâni, spun mai mult despre pielea dumneavoastră decât zece produse încercate pe rând. 2. Testați căldura apei pe interiorul încheieturii. Dacă vi se pare fierbinte acolo, este prea fierbinte pentru pielea gambelor, mai ales iarna. 3. Țineți crema de corp în baie, la îndemână. Cele trei-cinci minute de după duș sunt cele mai valoroase pentru hidratare, iar crema din dormitor ajunge, de obicei, prea târziu. 4. Folosiți texturi diferite pe zone diferite. O loțiune lejeră pe trunchi, o cremă bogată pe gambe și un produs cu uree pe călcâie pot fi mai eficiente decât un singur produs pentru tot corpul. 5. Citiți lista INCI, nu doar fața ambalajului. Primele ingrediente, prezența parfumului și locul ingredientului vedetă vă spun mai mult decât mențiunile din reclamă. 6. Nu cumpărați exfoliante doar pentru că apar într-o rutină populară. Pielea se exfoliază singură; adăugați un exfoliant doar pentru o nevoie clară, cum ar fi coatele aspre sau keratoza pilară. 7. Tratați dosul mâinilor, decolteul și gambele ca pe față când ieșiți la soare. Sunt zonele unde petele și fotoîmbătrânirea se văd primele. 8. Ascultați semnalele care nu trec. Mâncărimea care vă trezește noaptea, plăcile care nu se ameliorează sau reacțiile repetate la produse diferite cer un dermatolog, nu o cremă mai scumpă. Concluzie Healthwise Îngrijirea pielii corpului nu trebuie să fie complicată pentru a fi eficientă. Pielea are deja un zid de cărămidă bine construit, cu propriul mortar lipidic și cu propriul factor de hidratare, iar rolul cosmeticelor este să-l susțină, nu să-l înlocuiască. Curățarea blândă, crema aplicată la momentul potrivit și protecția solară formează o rutină care se ajustează ușor după anotimp, după zona corpului și după etapa de viață. Restul, de la scruburi la uleiuri parfumate, poate rămâne o plăcere, nu o obligație. În cosmetologie, îngrijirea bine înțeleasă înseamnă mai puține produse, alese mai bine, și câteva gesturi simple pe care le puteți păstra în fiecare zi. Referințe științifice și dermatologice 1. Lambers H, Piessens S, Bloem A, Pronk H, Finkel P. Natural skin surface pH is on average below 5, which is beneficial for its resident flora. International Journal of Cosmetic Science. 2006;28(5):359–370. doi:10.1111/j.1467-2494.2006.00344.xSusține afirmațiile despre pH-ul acid al suprafeței pielii și mantaua acidă. 2. Ananthapadmanabhan KP, Moore DJ, Subramanyan K, Misra M, Meyer F. Cleansing without compromise: the impact of cleansers on the skin barrier and the technology of mild cleansing. Dermatologic Therapy. 2004;17 Suppl 1:16–25. doi:10.1111/j.1396-0296.2004.04S1002.xSusține explicațiile despre surfactanți, interacțiunea lor cu proteinele și lipidele stratului cornos și principiile curățării blânde. 3. Rawlings AV, Harding CR. Moisturization and skin barrier function. Dermatologic Therapy. 2004;17 Suppl 1:43–48. doi:10.1111/j.1396-0296.2004.04S1005.xSusține descrierea NMF, a lipidelor barierei, a cercului vicios al pielii uscate și a rolului hidratantelor. 4. Brennan M, Young G, Devane D. Topical preparations for preventing stretch marks in pregnancy. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2012;(11):CD000066. doi:10.1002/14651858.CD000066.pub2Susține afirmația că nu există dovezi de calitate că produsele topice previn vergeturile din sarcină. 5. Comisia Europeană. Recomandarea Comisiei 2006/647/CE din 22 septembrie 2006 privind eficacitatea produselor de protecție solară și mențiunile referitoare la acestea. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 265. https://eur-lex.europa.eu/eli/reco/2006/647/ojSusține regula UVA de minimum o treime din SPF, categoriile de protecție și testarea la 2 mg/cm². 6. Regulamentul (UE) 2023/1545 al Comisiei din 26 iulie 2023 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 în ceea ce privește etichetarea substanțelor parfumante alergene din produsele cosmetice. https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2023/1545/ojSusține extinderea listei alergenilor de parfum, pragurile de etichetare și termenele de aplicare. 7. Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice. https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2009/1223/ojSusține regulile privind lista INCI, simbolul PAO, restricțiile pentru tioglicolații din cremele depilatoare, interdicția mercurului (anexa II) și restricția hidrochinonei. 8. American Academy of Dermatology Association. Dermatologists’ top tips for relieving dry skin. https://www.aad.org/public/everyday-care/skin-care-basics/dry/dermatologists-tips-relieve-dry-skinSusține recomandările privind dușurile de 5–10 minute, apa călduță, produsele fără parfum și aplicarea cremei imediat după duș. 9. American Academy of Dermatology Association. How to safely exfoliate at home. https://www.aad.org/public/everyday-care/skin-care-secrets/routine/safely-exfoliate-at-homeSusține adaptarea exfolierii la tipul de piele și riscul de iritație și hiperpigmentare la exfolierea nepotrivită. 10. American Academy of Dermatology Association. How to apply sunscreen. https://www.aad.org/public/everyday-care/sun-protection/shade-clothing-sunscreen/how-to-apply-sunscreenSusține cantitatea orientativă de produs solar pentru corp și reaplicarea. 11. American Academy of Dermatology Association. Keratosis pilaris: Self-care. https://www.aad.org/public/diseases/a-z/keratosis-pilaris-self-careSusține îngrijirea de susținere a keratozei pilare cu hidratare, uree și acid lactic. 12. American Academy of Dermatology Association. Practice Safe Sun. https://www.aad.org/public/everyday-care/sun-protection/shade-clothing-sunscreen/practice-safe-sunSusține recomandarea pentru SPF de minimum 30, spectru larg, rezistență la apă și măsurile fizice de fotoprotecție. 13. American Academy of Dermatology Association. Eczema types: Atopic dermatitis skin care. https://www.aad.org/public/diseases/eczema/types/atopic-dermatitis/atopic-dermatitis-copingSusține testarea produselor noi, alegerea formulelor fără parfum și limitarea iritanților pentru pielea sensibilă. 14. American Academy of Dermatology Association. Cold weather and your skin. https://www.aad.org/news/cold-weather-and-your-skin.htmlSusține adaptările rutinei în sezonul rece și folosirea umidificatorului. 15. Ramot Y, Zlotogorski A. Wax stripping and isotretinoin treatment: a warning not to be missed. Cutis. 2021;107(3):E10–E11. doi:10.12788/cutis.0213Susține recomandarea de evitare a epilării cu ceară în timpul tratamentului cu isotretinoin și cel puțin șase luni după. 16. Fitzpatrick TB. The validity and practicality of sun-reactive skin types I through VI. Archives of Dermatology. 1988;124(6):869–871. doi:10.1001/archderm.1988.01670060015008Susține descrierea celor șase fototipuri. 17. Berardesca E, Loden M, Serup J, Masson P, Rodrigues LM. The revised EEMCO guidance for the in vivo measurement of water in the skin. Skin Research and Technology. 2018;24(3):351–358. doi:10.1111/srt.12599Susține explicația despre corneometrie și măsurarea hidratării din spatele mențiunilor „hidratare 24/48 de ore”. 18. Scientific Committee on Consumer Safety (SCCS). Opinion on the safety of aluminium in cosmetic products – Submission II (SCCS/1613/19), opinie finală, 2020. https://health.ec.europa.eu/publications/safety-aluminium-cosmetic-products-submission-ii_enSusține concentrațiile de aluminiu considerate sigure în antiperspirante (6,25% non-spray, 10,60% spray). 19. International Hyperhidrosis Society, recomandare preluată de HealthDay. Health tip: applying an antiperspirant. https://www.healthday.com/health-news/general-health/health-tip-applying-an-antiperspirant-625937.htmlSusține aplicarea antiperspirantului seara, pe pielea uscată. 20. American Academy of Dermatology Association. How to test skin care products. https://www.aad.org/public/everyday-care/skin-care-secrets/prevent-skin-problems/test-skin-care-productsSusține testul de toleranță acasă: zona, de două ori pe zi, șapte până la zece zile, semnele care cer oprirea. 21. Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenții. https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2004/648/ojSusține etichetarea alergenilor de parfum din detergenți peste 0,01%. 22. Comisia Europeană. Safety Gate: sistemul de alertă rapidă pentru produsele de consum periculoase. https://ec.europa.eu/safety-gateSusține informațiile despre retragerea de pe piață a cremelor de albire cu mercur, hidrochinonă sau corticosteroizi și posibilitatea de căutare a produselor. 23. Soap and Detergent Association. Soaps and Detergents: History (pagină arhivată). https://webarchive.library.unt.edu/eot2008/20080916044019/http://www.sdahq.org/cleaning/historySusține datele istorice despre primele urme de săpun din Babilon (circa 2800 î.Hr.) și papirusul Ebers (circa 1500 î.Hr.). Was this article helpful?Yes0No0 Table of Contents Ce înseamnă o rutină bună pentru pielea corpuluiDe ce pielea corpului are nevoi diferite de pielea fețeiCunoaște-ți corpul. Cu instrumente construite pe dovezi.Stratul cornos, zidul de cărămidă care ține apa în pieleSebumul este distribuit neuniform pe corpTranspirația nu este același lucru cu sebumulpH-ul pielii și mantaua acidăCercul vicios al pielii uscateCum curățați pielea corpului fără să afectați bariera cutanatăCe face de fapt un produs de curățareSăpunul de casă: tradiție, chimie și ce înseamnă pentru pieleCât trebuie să dureze dușul și cât de caldă să fie apaApa dură și senzația de piele aspră după dușCum vă spălați corect, pas cu pasIgiena zonelor intime și a pliurilorEste necesar dușul în fiecare zi?Prosopul, buretele și accesoriile de dușHainele și detergentul de rufe, partea nevăzută a rutineiCum hidratați pielea corpului după dușUmectanți, emolienți și ocluzivi: cele trei roluri dintr-o cremă de corpUreea: un ingredient cu două fețe, în funcție de concentrațieLoțiune, lapte de corp, cremă, balsam sau unt de corp?Cum aplicați corect crema de corpCât produs folosiți și de câte ori pe ziDe ce are nevoie și pielea corpului de protecție solarăCe înseamnă SPF, UVA și spectru larg pe eticheta din Uniunea EuropeanăCum aplicați protecția solară pe corpCrema de corp cu SPF înlocuiește crema hidratantă?Exfolierea corpului: când este utilă și cât de des se faceExfoliere mecanică sau chimică?Cum introduceți un exfoliant în rutinăCând trebuie evitată exfoliereaScrubul de casă: ce este sigur și ce nuPeriajul uscat: ce face și ce nu faceCum îngrijiți pielea corpului după ras și epilareRas, ceară, epilator, cremă depilatoare sau IPL: ce face fiecare metodăCum pregătiți pielea și cum o îngrijiți după epilareEpilarea și îngrijirea corpului în timpul unui tratament dermatologicFirele crescute sub piele și bubițele de după epilareCum îngrijiți zonele corpului care au nevoie de atenție suplimentarăCoatele și genunchiiCălcâiele și tălpileMâinileSpatele și pieptulAxilele: deodorant sau antiperspirantBrațele și coapsele cu aspect aspruDecolteul și gâtulCum citiți eticheta unui produs de îngrijire a corpuluiLista INCIParfumul și alergenii de parfumCum testați acasă un produs nou de corpMențiunile de pe ambalajCremele de albire și cosmeticele cumpărate din afara Uniunii EuropeneSimbolul PAO și termenul de valabilitateCum adaptați îngrijirea pielii corpului după nevoi, anotimp și vârstăPielea închisă la culoare și fototipurile înalteVaraIarnaPielea după 60 de aniPielea bărbațilorÎn timpul sarcinii și alăptăriiPielea copiilorRutina completă de îngrijire a pielii corpului: dimineața și searaDimineațaSearaRutina minimă pentru zilele aglomerateGreșeli frecvente în îngrijirea pielii corpuluiApa foarte fierbinte și dușurile foarte lungiFrecarea zilnică cu bureți și mănuși abraziveCrema aplicată la o oră după dușDoar ulei pe pielea foarte uscatăAlegerea produselor după parfumPrea multe produse active în același timpCând este necesar consultul dermatologicÎntrebări frecventeCare este ordinea corectă a produselor pentru îngrijirea corpului?Este necesar să aplic crema de corp în fiecare zi?Când este mai bine să aplic crema de corp, dimineața sau seara?De câte ori pe săptămână trebuie exfoliat corpul?Este mai bun uleiul de corp decât loțiunea hidratantă?De ce am pielea de pe picioare mai uscată decât cea de pe spate?Pot folosi crema de față pe corp?Este bine să mă spăl cu săpun de casă?Gelul de duș pentru bărbați este diferit de cel pentru femei?Trebuie să folosesc crema de corp și iarna, dacă nu ies la soare?Sfaturi HealthwiseConcluzie HealthwiseReferințe științifice și dermatologice cremă de corpepilareexfoliere corphidratarea pieliiîngrijirea pielii corpuluipiele uscatărutina de îngrijire corporală Mihaela Marinescu Sunt Mihaela Marinescu, fondatoarea Healthwise.ro și editor specializat în conținut despre sănătate, beauty, nutriție funcțională și prevenție. Am studiat Medicina la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, experiență care mi-a format interesul pentru corpul uman, biologie și educație medicală explicată clar. Prin Healthwise, îmi propun să traduc informația științifică și cele mai noi cercetări internaționale într-un limbaj accesibil, cald și responsabil. În medicină există un cuvânt important: complianță. Din punctul meu de vedere, complianța reală nu se naște din frică sau din instrucțiuni greu de urmat, ci din înțelegere. Oamenii au mai multe șanse să aibă grijă de sănătatea lor atunci când înțeleg ce se întâmplă în corp, de ce contează anumite alegeri și cum pot integra recomandările medicale într-o viață reală. Motivul pentru care site-ul se numește Healthwise pornește de la o convingere simplă: un om sănătos are mai multă energie pentru înțelepciune, creștere personală și o viață cu sens. Când sănătatea este susținută prin alegeri informate, ea nu mai consumă tot spațiul interior în jurul bolii, ci devine terenul pe care se poate construi. Astfel, Health și Wise se hrănesc reciproc: sănătatea face loc înțelepciunii, iar înțelepciunea protejează sănătatea. Conținutul publicat pe Healthwise are scop educațional și nu înlocuiește consultul medical, diagnosticul sau recomandarea unui specialist. Dacă te regăsești în semnele, simptomele sau situațiile descrise în articole, îți recomand să discuți cu un medic sau cu un specialist potrivit. Știința oferă informația, dar clinicianul este cel care o interpretează și o aplică în contextul tău personal. previous post Rutina de îngrijire a tenului: pașii corecți dimineața și seara, pentru începători next post Nasurile care au schimbat parfumeria — 20 de parfumieri celebri pe care merită să-i cunoașteți Leave a Comment Cancel Reply Save my name, email, and website in this browser for the next time I comment.