Condroitina pentru articulații: studiile mari au găsit un efect mic, iar ghidurile nu se pun de acord

by Mihaela Marinescu
Published: Updated:
Condroitina: Beneficii și utilizări pentru sănătatea articulațiilor și a țesutului conjunctiv

Condroitina este o componentă naturală a cartilajului și unul dintre cele mai vândute suplimente pentru articulații. Pentru artroză, ea a fost testată în numeroase studii randomizate, iar concluziile lor sunt mai modeste decât sugerează marketingul. În cel mai mare studiu independent, publicat în 2006 în New England Journal of Medicine pe peste 1.500 de pacienți cu artroză de genunchi, condroitina, glucozamina și combinația lor nu au ameliorat durerea semnificativ mai mult decât placebo. Sinteza Cochrane din 2015 a găsit un efect mic asupra durerii pe termen scurt, din studii de calitate adesea scăzută. Iar ghidurile se contrazic: colegiul american de reumatologie recomandă ferm împotriva folosirii ei, în timp ce o societate europeană o admite, doar în forma de calitate farmaceutică.

Ce rămâne este o concluzie practică: pentru o parte dintre persoanele cu artroză, condroitina poate aduce o ameliorare mică a durerii, fără riscuri importante — dar intervențiile cu cel mai mare efect sunt altele, iar cea mai importantă dintre ele este mișcarea.

Condroitina, în șase idei

  1. Condroitina este o componentă naturală a cartilajului, iar suplimentele se obțin din cartilaje de animale.
  2. În cel mai mare studiu independent, efectul asupra durerii nu a diferit semnificativ de placebo.
  3. Sintezele arată un efect mic pe termen scurt, din studii de calitate variabilă.
  4. Ghidurile americane recomandă împotriva ei; unul european o admite în forma farmaceutică.
  5. Nu regenerează cartilajul și nu are dovezi în artrita reumatoidă sau în bolile intestinale.
  6. Exercițiul fizic și scăderea în greutate au cel mai mare efect în artroza de genunchi.

Ce este condroitina

Condroitina este un glicozaminoglican — o moleculă mare, formată din lanțuri lungi de zaharuri, care, împreună cu alte molecule, reține apa în cartilaj și îi dă capacitatea de a amortiza presiunea. Organismul o produce singur, în celulele cartilajului.

Suplimentele se obțin din cartilaje de animale — bovine, porcine, de pasăre sau de rechin. Pentru că molecula este mare, doar o parte din ea este absorbită în intestin, iar cea mai mare parte ajunge în sânge sub formă de fragmente. Cât din condroitina înghițită ajunge în cartilajul unei articulații, și sub ce formă, nu se știe cu precizie.

Un detaliu important pentru cititorul care vrea să o folosească: în unele țări europene, condroitina este înregistrată ca medicament, cu standarde de puritate și de conținut verificate; în altele, inclusiv în multe produse din comerț, este vândută ca supliment alimentar, fără aceleași garanții.

Artroza — pentru ce este folosită

Artroza, numită și osteoartrită, este cea mai frecventă boală articulară: afectează în special genunchii, șoldurile, mâinile și coloana și devine tot mai frecventă după 50 de ani. Nu este doar o „uzură” a cartilajului, cum se spune adesea, ci o boală a întregii articulații, care implică și osul de sub cartilaj, membrana sinovială, ligamentele și mușchii din jur.

Se spune adesea că procesul de reparare al articulațiilor aproape nu există și că singura soluție a medicinei este chirurgia ortopedică. Ambele afirmații sunt prea pesimiste: artroza evoluează foarte diferit de la o persoană la alta, simptomele fluctuează, iar mulți pacienți trăiesc ani sau decenii fără să aibă nevoie de operație, cu tratamente conservatoare bine alese.

Notă Healthwise
Conținutul acestui articol are scop exclusiv educațional și informațional. Nu substituie consultul medical, diagnosticul sau recomandarea terapeutică personalizată. Dacă te confrunți cu simptome sau ai întrebări despre sănătatea ta, consultă un medic.

Calculatoare medicale

Cunoaște-ți corpul.
Cu instrumente construite pe dovezi.

Pentru tine: greutate, inimă, sarcină, somn. Pentru medici: scoruri clinice și formule de laborator. Fiecare rezultat vine cu mecanismul din spatele lui și se exportă în PDF.

147
calculatoare disponibile
Toate calculatoarele

un genunchi umflat brusc, cald și roșu nu se tratează cu suplimente

Nu orice durere articulară după 50 de ani este artroză, iar câteva situații cer o evaluare rapidă, nu un supliment. O articulație care se umflă brusc, în câteva ore, devine caldă, roșie și foarte dureroasă, mai ales dacă apar febră și frisoane, poate fi o infecție a articulației — o urgență, pentru că poate distruge cartilajul în câteva zile — sau o criză de gută ori de pseudogută, care cer tratament specific. O durere apărută după o răsucire, însoțită de umflare, de senzația că genunchiul „fuge” sau de blocarea lui, sugerează o leziune de menisc sau de ligament. Rigiditatea de dimineață care durează mai mult de o jumătate de oră și afectează simetric mai multe articulații mici ale mâinilor sugerează o artrită inflamatorie. Iar durerea care trezește din somn, însoțită de scădere în greutate sau de stare generală alterată, cere investigarea altor cauze. În toate aceste situații, primul pas este medicul.

 

Artroza nu este doar „de la vârstă”, iar o parte dintre factorii care o favorizează pot fi modificați. Excesul ponderal crește riscul de artroză a genunchiului atât prin încărcarea mecanică, cât și prin efectele metabolice ale țesutului adipos — motiv pentru care se asociază și cu artroza mâinilor, care nu suportă greutatea corpului. Traumatismele articulare, în special rupturile de ligament încrucișat și operațiile de menisc, cresc semnificativ riscul de artroză în anii următori, chiar la persoane tinere. Slăbiciunea mușchiului cvadriceps, din partea din față a coapsei, este asociată atât cu apariția, cât și cu progresia artrozei de genunchi. Se adaugă profesiile care presupun îngenuncheri și ridicări repetate. Vârsta, sexul feminin și predispoziția genetică nu pot fi schimbate, dar ceilalți factori, da.

Artroza mâinilor are câteva particularități. Este mai frecventă la femei, în special după menopauză, afectează articulațiile de la vârful degetelor, cele din mijloc și baza degetului mare și produce noduli caracteristici, uneori dureroși în fazele active, care devin apoi mai puțin sensibili. Tratamentul include exerciții specifice pentru mână, orteze pentru baza degetului mare, purtate mai ales noaptea, și antiinflamatoare aplicate local. Pentru această localizare, ghidul american care recomandă împotriva condroitinei în artroza de genunchi și de șold face o excepție: o recomandare condiționată în favoarea ei în artroza mâinilor, pe baza unui studiu randomizat care a găsit o ameliorare a durerii și a funcției.

Ce arată studiile mari

Se afirmă frecvent că studiile au arătat o reducere semnificativă a durerii și a inflamației. Imaginea de ansamblu a literaturii este mai nuanțată.

în cel mai mare studiu independent, efectul nu a diferit semnificativ de placebo

Studiul american finanțat de institutele naționale de sănătate, publicat în 2006, a inclus peste 1.500 de pacienți cu artroză de genunchi, împărțiți în cinci grupuri: glucozamină, condroitină, combinația celor două, un antiinflamator de referință și placebo, timp de șase luni. Proporția pacienților care au răspuns — adică au avut o reducere de cel puțin 20% a durerii — a fost de aproape 60% în grupul cu placebo, iar condroitina și glucozamina nu au depășit semnificativ această valoare. Antiinflamatorul a avut un efect mai mare. Doar într-un subgrup mic, cu durere moderată până la severă, combinația a părut să aibă un efect, rezultat care trebuie privit cu prudență. Proporția mare de răspunsuri la placebo este, în sine, o informație utilă: durerea din artroză fluctuează, iar ameliorarea resimțită după începerea unui supliment poate coincide cu o perioadă mai bună, fără să fie produsă de el.

 

Sinteza Cochrane publicată în 2015, care a reunit zeci de studii, a găsit o ameliorare mică a durerii pe termen scurt, sub șase luni, și un efect mic asupra îngustării spațiului articular, cu mențiunea că multe studii erau mici, de calitate scăzută sau finanțate de producători. O meta-analiză anterioară, publicată în 2007, observase că studiile mari și de calitate ridicată arătau efecte minime sau absente, în timp ce studiile mici raportau efecte mai mari — un tipar frecvent în cercetarea suplimentelor.

Fluctuația durerii din artroză explică și o convingere foarte răspândită: că articulațiile „simt” schimbarea vremii. Datele sunt contradictorii. O analiză a peste 11 milioane de consultații medicale din Statele Unite nu a găsit mai multe vizite pentru dureri articulare sau de spate în zilele ploioase. Un studiu britanic mare, care a folosit aplicații pe telefon pentru a înregistra zilnic durerea și vremea, a găsit, în schimb, o asociere mică între durere și umiditatea crescută, presiunea atmosferică scăzută și vântul. Concluzia prudentă este că, dacă există un efect al vremii, el este mic și variază mult de la o persoană la alta. O parte din impresia de legătură ține, probabil, de memorie: zilele ploioase cu durere se țin minte mai ușor decât cele în care durerea a apărut pe vreme bună.

Ce spun ghidurile — și de ce se contrazic

ghidurile americane recomandă împotriva condroitinei; unul european o admite doar în forma farmaceutică

Divergența aceasta este neobișnuită și merită explicată, pentru că pacienții primesc, în consecință, sfaturi opuse. Ghidul colegiului american de reumatologie, publicat în 2019, recomandă ferm împotriva folosirii condroitinei în artroza de genunchi și de șold, pe baza studiilor independente mari, care nu au arătat un beneficiu clinic relevant. Societatea internațională de cercetare a artrozei nu o recomandă nici ea. În schimb, o societate europeană de specialitate admite, în algoritmul ei din 2019, condroitina sulfat de calitate farmaceutică — și nu orice supliment — ca opțiune de primă linie pentru artroza de genunchi, argumentând că produsele standardizate au dat rezultate mai bune decât cele din comerț. Diferența ține, așadar, și de calitatea produsului testat: formele de uz farmaceutic, cu conținut și puritate controlate, nu sunt echivalente cu orice capsulă cu „condroitină” de pe raft, iar analizele independente ale suplimentelor au găsit diferențe mari între conținutul declarat și cel real.

 

„Regenerarea cartilajului” și „lubrifierea articulațiilor”

Condroitina este prezentată adesea ca susținând repararea cartilajului, reducând riscul de intervenții chirurgicale și menținând nivelurile optime de lichid sinovial. Câteva studii, în special cu forme farmaceutice, au raportat o încetinire ușoară a îngustării spațiului articular pe radiografie, pe parcursul a doi ani. Acesta este un marker indirect, iar efectul a fost mic; nu echivalează cu refacerea cartilajului pierdut.

Nu există studii care să arate că suplimentele de condroitină reduc numărul de proteze de genunchi sau de șold, iar pentru lichidul sinovial, afirmația nu are un studiu clinic în spate. Imaginea „ulei pentru articulații”, folosită frecvent în reclame, este sugestivă, dar descrie un mecanism care nu a fost demonstrat.

Artrita reumatoidă și bolile inflamatorii intestinale

Beneficiile antiinflamatorii ale condroitinei sunt extinse adesea la artrita reumatoidă și la bolile inflamatorii intestinale.

artrita reumatoidă nu este artroză, iar condroitina nu are dovezi în această boală

Artrita reumatoidă este o boală autoimună, în care sistemul imunitar atacă membrana care căptușește articulațiile, producând inflamație, durere, deformări și, netratată, distrugerea articulațiilor în câțiva ani. Mecanismul ei este complet diferit de cel al artrozei, iar tratamentul se bazează pe medicamente care modifică evoluția bolii, începute cât mai devreme — întârzierea lor produce leziuni ireversibile. Nu există studii clinice care să arate un efect al condroitinei în artrita reumatoidă, iar sugestia că un supliment ar putea contribui la ameliorarea ei riscă, tocmai, să amâne tratamentul care contează. Pentru bolile inflamatorii intestinale, datele se limitează la studii experimentale. Diferențele dintre artrita reumatoidă și artroză sunt explicate într-un articol separat pe Healthwise.

 

Siguranța

Condroitina este, în general, bine tolerată. Efectele adverse raportate sunt rare și ușoare — greață, disconfort digestiv, uneori reacții alergice.

Câteva precauții merită cunoscute. Au fost raportate cazuri de creștere a efectului anticoagulantelor orale clasice la persoanele care luau produse combinate cu glucozamină și condroitină, motiv pentru care aceste persoane discută suplimentul cu medicul și își verifică valorile coagulării după începerea lui. Persoanele alergice la anumite animale sau cele care evită produsele de origine animală din motive religioase sau etice merită să verifice sursa. Iar produsele combinate conțin frecvent și glucozamină, care poate fi obținută din crustacee — relevant pentru persoanele alergice la fructe de mare.

Ce funcționează, de fapt, în artroză

Partea constructivă a subiectului are o bază de dovezi mult mai solidă decât orice supliment, iar ghidurile — inclusiv cele care se contrazic asupra condroitinei — sunt de acord asupra ei.

mișcarea nu uzează articulațiile artrozice — le protejează

Convingerea că o articulație cu artroză trebuie „cruțată” este una dintre cele mai răspândite și mai dăunătoare. Toate ghidurile de specialitate pun exercițiul fizic pe primul loc în tratamentul artrozei de genunchi și de șold: exercițiile de întărire a mușchilor din jurul articulației, activitatea aerobă — mersul, bicicleta, înotul — și exercițiile de mobilitate reduc durerea și îmbunătățesc funcția, cu efecte adesea mai mari decât ale medicamentelor. Durerea ușoară în timpul exercițiului nu înseamnă că articulația se deteriorează. Pentru artroza de genunchi, scăderea în greutate la persoanele cu exces ponderal are un efect proporțional: fiecare kilogram pierdut reduce semnificativ încărcarea articulației la fiecare pas. Kinetoterapia ajută la alegerea exercițiilor potrivite, mai ales la început.

 

Una dintre temerile cele mai frecvente este că alergarea ar „toci” genunchii. O meta-analiză care a comparat alergătorii recreativi cu persoanele sedentare și cu sportivii de performanță a găsit o frecvență mai mică a artrozei de genunchi și de șold la alergătorii recreativi decât la sedentari; frecvența a fost mai mare doar la sportivii de performanță, cu volume foarte mari de antrenament. Pentru persoanele cu artroză deja instalată, alergarea nu este interzisă în sine, dar tolerarea ei este individuală; mersul alert, bicicleta și înotul sunt alternative cu încărcare mai mică. Ce contează cel mai mult este ca frica de „uzură” să nu ducă la sedentarism, care agravează și durerea, și evoluția.

Se adaugă, după nevoie, antiinflamatoarele aplicate local sub formă de gel, eficiente mai ales pentru genunchi și mâini, cu mai puține efecte adverse decât cele luate pe gură; antiinflamatoarele orale, pe perioade scurte și cu atenție la riscurile digestive, renale și cardiovasculare; injecțiile intraarticulare cu corticosteroizi, pentru puseurile dureroase; dispozitivele ajutătoare, încălțămintea potrivită și, pentru formele avansate, cu durere și limitare severe, protezarea. Pentru durerea cronică, abordarea care combină educația, exercițiul și sprijinul psihologic are, la rândul ei, date favorabile.

Câteva mijloace simple au un loc în tratament, cu dovezi modeste. Bastonul reduce încărcarea genunchiului sau a șoldului dureros, cu condiția să fie ținut în mâna opusă articulației afectate și să aibă înălțimea potrivită — mânerul la nivelul încheieturii mâinii, cu brațul lăsat pe lângă corp. Încălțămintea cu talpă care amortizează și fără toc înalt ajută la mers. Genunchierele simple pot da o senzație de stabilitate, iar ortezele speciale, care descarcă partea interioară a genunchiului, pot ajuta în anumite forme de artroză. Branțurile cu pană laterală, promovate frecvent, nu au arătat un beneficiu în studii.

Relația dintre somn și durere funcționează în ambele sensuri. Durerea din artroză tulbură somnul, iar somnul insuficient sau fragmentat scade pragul de durere și o face mai greu de suportat în ziua următoare. Studiile în care pacienții cu artroză și insomnie au urmat terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie au raportat, pe lângă ameliorarea somnului, și o reducere a durerii. Pentru o persoană cu artroză care doarme prost, tratarea somnului nu este un detaliu, ci o parte a tratamentului durerii.

Cum alegi, dacă vrei să încerci

Pentru persoanele cu artroză care aleg să încerce condroitina, câteva criterii ajută. Studiile au folosit, de regulă, 800–1.200 de miligrame pe zi, iar efectul, dacă apare, se evaluează după două-trei luni; dacă nu există nicio ameliorare în acest interval, continuarea nu are rost. Forma de calitate farmaceutică, cu conținut și puritate verificate, este cea pentru care există cele mai bune date; pentru suplimente, testarea de către un laborator independent este un indiciu util.

Produsele combinate — cu glucozamină, colagen, metilsulfonilmetan, acid hialuronic, vitamine — sunt foarte răspândite. Merită verificată doza fiecărei componente, pentru că, în multe amestecuri, cantitatea de condroitină este mult sub cea folosită în studii. Datele despre glucozamină, metilsulfonilmetan și acidul hialuronic sunt discutate în articole separate pe Healthwise. Iar condroitina nu se ia în locul tratamentelor recomandate, ci, cel mult, alături de ele.

Afirmații frecvente și ce susțin dovezile

Afirmație

Ce susțin dovezile

Condroitina reduce semnificativ durerea din artroză

Efect mic; în studiul independent mare, similar cu placebo

E recomandată de ghiduri

Ghidurile americane recomandă împotriva ei; unul european o admite în forma farmaceutică

Regenerează cartilajul

Cel mult o încetinire mică a îngustării spațiului articular

Reduce nevoia de operație

Nu există studii care să arate acest lucru

Crește lichidul sinovial

Fără dovezi clinice

Ajută în artrita reumatoidă

Fără dovezi; boala cere tratament specific, precoce

Toate suplimentele sunt echivalente

Conținutul real variază; forma farmaceutică e cea mai studiată

E complet lipsită de interacțiuni

Cazuri de interacțiune cu anticoagulantele

Articulația cu artroză trebuie cruțată

Exercițiul fizic este tratamentul de primă linie

Artroza duce inevitabil la operație

Evoluția variază; mulți pacienți nu ajung la operație

 

Sfaturi Healthwise

  • Dacă ai artroză, începe cu exerciții de întărire musculară și activitate aerobă.
  • Dacă ai exces ponderal și artroză de genunchi, scăderea în greutate reduce durerea.
  • Dacă încerci condroitina, folosește o doză studiată și evaluează efectul după două-trei luni.
  • Oprește suplimentul dacă nu observi nicio ameliorare în acest interval.
  • Preferă produsele cu conținut verificat sau forma de calitate farmaceutică.
  • Verifică doza reală de condroitină din produsele combinate.
  • Dacă iei anticoagulante, discută suplimentul cu medicul înainte.
  • Dacă ai dureri articulare cu umflare, rigiditate matinală lungă și oboseală, cere evaluare reumatologică.
  • Folosește antiinflamatoarele sub formă de gel pentru genunchi și mâini înaintea celor orale.
  • Cere o evaluare la kinetoterapeut pentru un program de exerciții potrivit.

Concluzie Healthwise

Condroitina este o componentă reală a cartilajului și unul dintre cele mai studiate suplimente pentru articulații. Studiile mari arată, însă, un efect mic asupra durerii din artroză — în cel mai amplu studiu independent, comparabil cu placebo —, iar ghidurile se împart: cele americane recomandă împotriva ei, iar unul european o admite doar în forma de calitate farmaceutică.

Restul promisiunilor frecvente — regenerarea cartilajului, lubrifierea articulațiilor, efectele în artrita reumatoidă și în bolile intestinale — nu au suport în studii clinice. Pentru artrita reumatoidă, în special, sugestia unui efect al suplimentului poate întârzia un tratament care previne leziuni ireversibile.

Pentru cine are artroză, mesajul util este cel pe care toate ghidurile îl împărtășesc: mișcarea protejează articulația, iar exercițiul fizic, scăderea în greutate acolo unde este cazul și tratamentele locale au efecte mai mari decât orice supliment. Condroitina poate fi încercată, cu așteptări realiste și pentru un interval limitat — alături de acestea, nu în locul lor.

Referințe științifice

Clegg DO, Reda DJ, Harris CL, Klein MA, O’Dell JR, Hooper MM, et al. Glucosamine, chondroitin sulfate, and the two in combination for painful knee osteoarthritis. N Engl J Med. 2006;354(8):795-808.

Susține datele privind cei peste 1.500 de pacienți, cele cinci grupuri de tratament, proporția de răspuns în grupul cu placebo și absența unei diferențe semnificative pentru condroitină și glucozamină.

Singh JA, Noorbaloochi S, MacDonald R, Maxwell LJ. Chondroitin for osteoarthritis. Cochrane Database Syst Rev. 2015;1:CD005614.

Susține afirmațiile privind efectul mic asupra durerii pe termen scurt, efectul asupra spațiului articular și calitatea variabilă a studiilor incluse.

Kolasinski SL, Neogi T, Hochberg MC, Oatis C, Guyatt G, Block J, et al. 2019 American College of Rheumatology/Arthritis Foundation Guideline for the Management of Osteoarthritis of the Hand, Hip, and Knee. Arthritis Care Res (Hoboken). 2020;72(2):149-162.

Susține recomandarea împotriva condroitinei în artroza de genunchi și de șold și recomandările privind exercițiul fizic, scăderea în greutate și antiinflamatoarele locale.

Bruyère O, Honvo G, Veronese N, Arden NK, Branco J, Curtis EM, et al. An updated algorithm recommendation for the management of knee osteoarthritis from the European Society for Clinical and Economic Aspects of Osteoporosis, Osteoarthritis and Musculoskeletal Diseases (ESCEO). Semin Arthritis Rheum. 2019;49(3):337-350.

Susține afirmația privind admiterea condroitinei sulfat de calitate farmaceutică ca opțiune în algoritmul european pentru artroza de genunchi.

 

Was this article helpful?
Yes0No0

You may also like

Leave a Comment

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00