Centella asiatica în insuficiența venoasă cronică: ce arată studiile, ce doze se folosesc și unde se oprește efectul

Dintre toate utilizările atribuite plantei Centella asiatica, cea venoasă are cele mai bune dovezi clinice la om: o analiză sistematică publicată în 2013 a reunit studii randomizate cu extract standardizat, în doze de 60–120 de miligrame pe zi, și a găsit ameliorarea simptomelor — senzația de greutate, edemul, disconfortul — și a unor parametri ai microcirculației. Calitatea dovezilor rămâne însă modestă: studiile au fost mici, de scurtă durată, multe provenind de la aceleași echipe de cercetare și cu posibile conflicte de interese. Mai important, tratamentul cu cea mai solidă bază în boala venoasă cronică nu este un supliment, ci compresia elastică, alături de mișcare, de controlul greutății și, în formele avansate, de procedurile de ablație venoasă. Extractul de Centella poate fi un adjuvant discutat cu medicul, cu o durată limitată de administrare și cu câteva precauții rar menționate, între care cazurile raportate de afectare hepatică.

Insuficiența venoasă cronică, clasificarea CEAP și efectele antioxidante studiate ale plantei sunt discutate în articole separate pe Healthwise.

Centella și venele, în șase idei

1. Extractul standardizat de Centella asiatica ameliorează, în studii mici, simptomele venoase și edemul.
2. Doza testată este de 60–120 de miligrame pe zi de extract titrat, nu pulbere de plantă.
3. Studiile sunt puține, scurte și provin, în mare parte, de la aceleași echipe.
4. Tratamentul de bază al bolii venoase cronice rămâne compresia elastică.
5. Planta nu oprește evoluția bolii și nu înlocuiește procedurile în formele avansate.
6. Utilizarea îndelungată nu este recomandată; au fost raportate cazuri de hepatită.

Ce este boala venoasă cronică

Sângele din picioare urcă spre inimă împotriva gravitației, împins de contracția mușchilor gambei — „a doua inimă” — și ghidat de valvele venoase, care împiedică refluxul. Atunci când valvele devin incompetente sau pereții venoși se dilată, sângele stagnează, presiunea în venele superficiale crește, iar lichidul trece în țesuturi. Acest mecanism, numit hipertensiune venoasă, explică toate manifestările: senzația de greutate și de tensiune, edemul gleznelor, crampele nocturne, mâncărimea, venele dilatate și, în timp, modificările de culoare și consistență ale pielii.

Terminologia merită precizată, pentru că este folosită imprecis. Boala venoasă cronică include toate formele, de la venele reticulare și telangiectazii până la ulcerul venos. Insuficiența venoasă cronică desemnează formele avansate, cu modificări ale pielii sau cu ulcer. Clasificarea folosită internațional este CEAP, care încadrează boala în șase clase clinice, de la C0, fără semne vizibile, la C6, cu ulcer activ — sistem discutat într-un articol separat pe Healthwise.

Afecțiunea este foarte frecventă: studiile europene au găsit semne de boală venoasă cronică la peste jumătate dintre adulți, iar formele avansate, la aproximativ 5%. Factorii de risc includ vârsta, istoricul familial, sexul feminin, sarcinile multiple, obezitatea, ortostatismul prelungit și antecedentele de tromboză venoasă profundă.

Extractul folosit în studii

Studiile clinice nu au folosit pulbere de plantă sau ceai, ci un extract standardizat, cunoscut în literatură ca fracțiune triterpenică totală sau extract titrat de Centella asiatica, cu un conținut definit de asiaticozid, acid asiatic și acid madecasic. Dozele au fost, de regulă, de 60 de miligrame pe zi în formele ușoare și de 120 de miligrame pe zi în cele mai avansate, administrate în două-trei prize, timp de patru până la douăsprezece săptămâni.

Mecanismele propuse

Triterpenele din Centella stimulează, în studii experimentale, sinteza de colagen de tip I și III și de glicozaminoglicani în peretele venos, ceea ce ar putea îmbunătăți rezistența și elasticitatea acestuia. În modele experimentale, ele reduc permeabilitatea capilară, mecanismul prin care lichidul trece în țesuturi și produce edemul, și influențează mediatori ai inflamației implicați în lezarea peretelui venos.

Studiile de microcirculație la pacienți au măsurat parametri precum rata de filtrare capilară, presiunea parțială transcutanată a oxigenului și viteza de umplere a gleznei, raportând ameliorări după administrarea extractului. Aceste rezultate sunt coerente cu mecanismele propuse, dar măsoară indicatori intermediari, nu evoluția bolii.

Unde se plasează venotonicele, ca grup

Centella asiatica face parte dintr-o categorie mai largă de produse numite flebotonice sau venotonice, care include diosmina micronizată combinată cu hesperidină, rutozidele, extractul de castan sălbatic cu escină, extractul din scoarță de pin și hidroxietilrutozidele. O sinteză Cochrane actualizată a analizat aceste produse la pacienți cu boală venoasă cronică și a găsit dovezi de calitate moderată pentru reducerea edemului și dovezi de calitate mai slabă pentru ameliorarea unor simptome, precum senzația de greutate sau crampele, cu efecte adverse ușoare, în principal digestive.

Ghidul european de chirurgie vasculară menționează flebotonicele ca opțiune pentru ameliorarea simptomelor la pacienții care nu pot sau nu vor să folosească terapia prin compresie ori în asociere cu aceasta, cu precizarea că dovezile diferă între produse și că diosmina micronizată are cel mai mare volum de date.

Dintre toate produsele din această categorie, fracțiunea flavonoidică purificată micronizată, care conține aproximativ 90% diosmină și 10% alte flavonoide, între care hesperidină, are cel mai mare volum de date: studii randomizate pentru simptomele venoase și pentru edem, precum și analize care sugerează o vindecare mai rapidă a ulcerului venos atunci când este adăugată la terapia prin compresie. Doza folosită în studii este, de regulă, de 1.000 de miligrame pe zi. Ghidul european o menționează ca opțiune cu cel mai bun nivel de dovezi dintre flebotonice, tot ca adjuvant al compresiei.

Al doilea produs cu date consistente este extractul din semințe de castan sălbatic, standardizat în escină. O sinteză Cochrane a studiilor randomizate a găsit, față de placebo, ameliorarea durerii, a senzației de greutate, a pruritului și reducerea volumului gambei, în studii de scurtă durată, de până la douăsprezece săptămâni. Doza folosită corespunde, de regulă, la 100 de miligrame de escină pe zi. Efectele adverse raportate au fost ușoare, mai ales digestive, iar autorii au subliniat, și aici, nevoia unor studii mai mari și mai lungi.

Extractul din scoarță de pin maritim, un alt produs promovat pentru sistemul venos, și dovezile disponibile pentru el sunt discutate în articole separate pe Healthwise.

Ecografia Doppler și momentul consultului

Investigația de bază în boala venoasă cronică este ecografia Doppler venoasă, care arată dacă există reflux în sistemul venos superficial sau profund, unde anume și cât de important este, și exclude o tromboză. Ea este necesară înaintea oricărei decizii de tratament intervențional și utilă pentru orientarea celui conservator.

Consultul de specialitate este necesar în câteva situații clare: edem care persistă, mai ales unilateral; modificări ale pielii la nivelul gambei — pigmentare brună, indurație, eczemă; orice ulcerație care nu se vindecă; durere care limitează activitatea; vene dilatate care sângerează; și, urgent, durere și umflare apărute brusc la un singur picior, care pot indica o tromboză venoasă profundă.

Călătoriile de peste patru ore, cu avionul, mașina sau trenul, cresc riscul de tromboză venoasă profundă, prin imobilizare prelungită și poziție șezândă. Riscul absolut rămâne mic pentru o persoană sănătoasă, dar crește semnificativ la cei cu antecedente de tromboză, cu cancer activ, cu sarcină recentă, cu obezitate, cu intervenție chirurgicală recentă sau care iau contraceptive hormonale. Măsurile utile sunt simple: mișcarea la fiecare oră, exercițiile de flexie a gleznelor pe loc, hidratarea, evitarea alcoolului și a somniferelor, iar pentru persoanele cu risc crescut, ciorapii compresivi și, în situații particulare, profilaxia recomandată de medic.

O cauză frecventă de boală venoasă cronică la persoane tinere este sindromul posttrombotic: după o tromboză venoasă profundă, valvele venoase rămân lezate, iar refluxul și obstrucția reziduală produc simptome cronice — durere, greutate, edem, modificări ale pielii, uneori ulcer. Apare la aproximativ o treime dintre pacienți în următorii ani, iar riscul este mai mare după o tromboză extinsă, după recidive sau atunci când tratamentul anticoagulant a fost insuficient. Compresia elastică începută devreme și tratamentul corect al episodului acut reduc probabilitatea apariției lui.

Precauții și siguranță

Extractele de Centella sunt, în general, bine tolerate, iar efectele adverse raportate în studii au fost ușoare: greață, disconfort digestiv, cefalee. Aplicat pe piele, extractul poate produce dermatită alergică de contact.

Ce poate face pacientul, concret

Măsurile care ajută zilnic sunt simple și au efect cumulativ: mersul pe jos, care activează pompa musculară a gambei; exercițiile de flexie și extensie a labei piciorului, utile în perioadele lungi de stat jos sau în picioare; ridicarea picioarelor deasupra nivelului inimii, 15–20 de minute, de câteva ori pe zi; evitarea statului nemișcat, în picioare sau pe scaun, perioade lungi; scăderea în greutate, acolo unde este cazul; dușul cu apă rece pe gambe, care produce vasoconstricție și ameliorează senzația de greutate; și purtarea ciorapilor compresivi, prescriși corect și îmbrăcați dimineața, înainte de a coborî din pat.

Căldura excesivă — băile fierbinți, sauna, expunerea prelungită la soare pe picioare — accentuează, de regulă, simptomele. Iar în sarcină, când edemul și venele dilatate sunt frecvente, compresia este metoda de elecție, pentru că majoritatea produselor orale nu au date de siguranță.

Sarcina este una dintre situațiile în care simptomele venoase apar sau se agravează previzibil: volumul sanguin crește cu aproape jumătate, uterul mărit comprimă venele din pelvis și îngreunează întoarcerea sângelui, iar progesteronul relaxează musculatura netedă din peretele venos. Rezultatul sunt edemele gleznelor, venele dilatate la nivelul picioarelor și, uneori, în zona vulvară. Majoritatea acestor modificări se ameliorează semnificativ în primele luni după naștere. Tratamentul de elecție în sarcină este compresia elastică, adaptată, pentru că majoritatea produselor orale, inclusiv extractele vegetale, nu au date de siguranță la gravide.

Afirmații frecvente și ce susțin dovezile

2x GimnasticăAcvatică Premium

Un prim pas pentru un bebe mai puternic

De la 2 luni|Doar până pe 8 noiembrie|ABC Dorobanți

Sfaturi Healthwise

• Cere o ecografie Doppler venoasă dacă ai simptome persistente sau vene dilatate.
• Poartă ciorapi compresivi prescriși corect, îmbrăcați dimineața.
• Mergi pe jos zilnic: pompa musculară a gambei este cel mai bun aliat.
• Ridică picioarele deasupra nivelului inimii de câteva ori pe zi.
• Dacă alegi un supliment, verifică să fie extract standardizat, cu conținut declarat de triterpene.
• Respectă dozele testate: 60–120 mg pe zi, în cure limitate.
• Nu lua Centella luni în șir fără recomandare medicală.
• Oprește administrarea și cere evaluare la oboseală neobișnuită, greață sau urină închisă.
• Evită băile fierbinți și expunerea prelungită la căldură pe picioare.
• La umflarea bruscă și dureroasă a unui singur picior, mergi de urgență la medic.

Concluzie Healthwise

Pentru simptomele bolii venoase cronice, extractul standardizat de Centella asiatica are dovezi clinice reale, dar modeste: studii mici, de scurtă durată, care arată ameliorarea senzației de greutate, a edemului și a unor parametri ai microcirculației. Este una dintre puținele utilizări ale plantei susținute de studii la om, iar acest lucru merită spus.

Ceea ce nu face planta este la fel de important: nu corectează refluxul valvular, nu oprește evoluția bolii și nu înlocuiește compresia elastică, mișcarea, controlul greutății sau procedurile indicate în formele avansate.

Folosită ca adjuvant, în extract standardizat, în dozele testate și în cure limitate, cu știrea medicului, ea poate ameliora confortul zilnic. Folosită ca soluție unică, amână exact intervențiile care schimbă evoluția — iar în boala venoasă, timpul lucrează în defavoarea pacientului.

Referințe științifice

Chong NJ, Aziz Z. A systematic review of the efficacy of Centella asiatica for improvement of the signs and symptoms of chronic venous insufficiency. Evid Based Complement Alternat Med. 2013;2013:627182.

Sursa principală pentru studiile clinice, dozele folosite și limitele metodologice.

Martinez-Zapata MJ, Vernooij RW, Simancas-Racines D, Uriona Tuma SM, Stein AT, Moreno Carriles RMM, et al. Phlebotonics for venous insufficiency. Cochrane Database Syst Rev. 2020;11:CD003229.

Susține afirmațiile privind efectul flebotonicelor asupra edemului și a simptomelor venoase.

De Maeseneer MG, Kakkos SK, Aherne T, Baekgaard N, Black S, Blomgren L, et al. European Society for Vascular Surgery (ESVS) 2022 clinical practice guidelines on the management of chronic venous disease of the lower limbs. Eur J Vasc Endovasc Surg. 2022;63(2):184-267.

Susține recomandările privind compresia, investigația ecografică, procedurile și locul flebotonicelor.

O’Meara S, Cullum N, Nelson EA, Dumville JC. Compression for venous leg ulcers. Cochrane Database Syst Rev. 2012;(11):CD000265.

Susține afirmațiile privind eficacitatea compresiei în vindecarea ulcerului venos.

Cesarone MR, Incandela L, De Sanctis MT, Belcaro G, Bavera P, Bucci M, et al. Evaluation of treatment of diabetic microangiopathy with total triterpenic fraction of Centella asiatica: a clinical prospective randomized trial with a microcirculatory model. Angiology. 2001;52 Suppl 2:S49-S54.

Exemplu de studiu asupra parametrilor microcirculatori cu extract titrat de Centella asiatica.

European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Centella asiatica (L.) Urban, herba. EMA/HMPC/291177/2011.

Susține afirmațiile privind durata recomandată a tratamentului, precauțiile și raportarea cazurilor de hepatită.