Vitamine pentru ochi: formula testată în studiile mari încetinește degenerescența maculară, dar nu o previne

O singură combinație de vitamine și minerale are dovezi solide pentru ochi, iar indicația ei este precisă. Formula testată în studiul american privind bolile oculare legate de vârstă — vitaminele C și E, zinc, cupru și, în varianta actualizată în 2013, luteină și zeaxantină în locul beta-carotenului — a redus cu aproximativ un sfert riscul de evoluție spre forma avansată a degenerescenței maculare, la persoanele care aveau deja boala în stadiu intermediar sau avansat la un ochi. La persoanele fără degenerescență maculară sau cu forme incipiente, aceeași formulă nu a adus niciun beneficiu, motiv pentru care al doilea studiu nici nu le-a mai inclus. Iar asupra cataractei nu a avut niciun efect.

Două afirmații care circulă larg merită, de asemenea, precizate: că acizii grași omega-3 ar ajuta ochiul uscat — un studiu randomizat mare nu a găsit diferențe față de placebo — și că lumina albastră a ecranelor ar fi dăunătoare, iar ochelarii cu filtru ar proteja.

Vitaminele pentru ochi, în șase idei

1. Formula de vitamine testată încetinește evoluția degenerescenței maculare intermediare spre forma avansată.
2. La persoanele fără boală sau cu forme incipiente, aceeași formulă nu a adus beneficii.
3. Suplimentele antioxidante nu au prevenit cataracta în studiile randomizate mari.
4. Beta-carotenul a fost scos din formulă din cauza riscului de cancer pulmonar la fumători și foști fumători.
5. Omega-3 nu au ameliorat ochiul uscat mai mult decât placebo într-un studiu randomizat mare.
6. Ochelarii cu filtru pentru lumină albastră nu au redus oboseala oculară în studiile analizate.

Formula testată — ce este și cui folosește

Studiul inițial, publicat în 2001, a urmărit peste 3.600 de participanți timp de mai mulți ani. Al doilea, publicat în 2013, a inclus peste 4.000 de persoane între 50 și 85 de ani, toate cu degenerescență maculară intermediară la ambii ochi sau cu formă avansată la un ochi.

Degenerescența maculară legată de vârstă afectează macula, zona centrală a retinei responsabilă de vederea detaliilor — cititul, recunoașterea fețelor, condusul. Formele incipiente și intermediare se descoperă, de regulă, la examenul oftalmologic, înaintea oricărui simptom; forma avansată produce pierderea vederii centrale.

formula încetinește progresia unei boli existente; nu o previne la cine nu o are

Distincția aceasta schimbă complet utilizarea suplimentelor pentru ochi. Rezultatul favorabil — o reducere de aproximativ 25% a riscului de evoluție spre forma avansată în cinci ani — privește exclusiv persoanele care au deja degenerescență maculară în stadiu intermediar sau avansat la un ochi. Pentru cei fără boală sau cu forme incipiente, primul studiu nu a găsit beneficii, iar sintezele Cochrane care au reunit studiile de prevenție au ajuns la aceeași concluzie: suplimentele antioxidante nu previn apariția degenerescenței maculare la populația generală. Consecința practică: formula are sens după un diagnostic pus de oftalmolog, care stabilește stadiul bolii; luată preventiv, la 40 sau 50 de ani, de cineva cu ochii sănătoși, nu are o bază de dovezi. Iar produsele vândute „pentru ochi” au, frecvent, alte doze și alte combinații decât cea testată.

liniile drepte care par ondulate sunt un motiv de consult în aceeași săptămână

Degenerescența maculară nu doare, iar la început poate trece neobservată, pentru că celălalt ochi compensează. Semnele care merită recunoscute sunt specifice: liniile drepte — tocul ușii, rândurile de pe o foaie, marginile unei ferestre — par ondulate sau deformate; apare o zonă încețoșată sau întunecată în centrul câmpului vizual; culorile par mai șterse; cititul și recunoașterea fețelor devin dificile, deși vederea periferică rămâne bună. Un test simplu, care se poate face acasă, este grila Amsler: un pătrat cu linii drepte și un punct central, privit pe rând cu fiecare ochi, cu ochelarii de citit. Apariția bruscă a acestor modificări este o urgență oftalmologică, pentru că poate semnala forma umedă a bolii, al cărei tratament are rezultate cu atât mai bune cu cât este început mai devreme — de ordinul zilelor, nu al lunilor.

Degenerescența maculară are două forme, iar distincția decide tratamentul. Forma uscată, cea mai frecventă, evoluează lent, prin subțierea progresivă a maculei; pentru stadiile ei intermediare se aplică formula de vitamine descrisă mai sus. Forma umedă, mai rară, apare prin dezvoltarea unor vase anormale sub retină, care sângerează și lasă lichid, și produce pierderea rapidă a vederii centrale. Pentru ea, prognosticul s-a schimbat radical în ultimele două decenii, odată cu medicamentele administrate prin injecții intraoculare, care opresc creșterea acestor vase și permit, la mulți pacienți, stabilizarea sau chiar ameliorarea vederii. Suplimentele nu tratează forma umedă, iar o persoană care le ia crezând că este protejată nu trebuie să amâne consultul la apariția simptomelor.

Printre ofertele din acest domeniu apar și testele genetice pentru degenerescența maculară, vândute pentru „personalizarea” suplimentelor: ce formulă ar funcționa mai bine în funcție de variantele genetice ale fiecăruia. Ideea a pornit de la câteva analize secundare ale studiilor oftalmologice, care au sugerat diferențe de răspuns, dar care nu au fost confirmate. Societatea americană de oftalmologie recomandă explicit să nu se facă teste genetice de rutină pentru această boală și nici pentru alegerea suplimentelor. Istoricul familial rămâne, în schimb, o informație utilă: degenerescența maculară la un părinte sau la un frate crește riscul și justifică un control oftalmologic mai atent — fără un test genetic pentru a o afla.

De ce a fost scos beta-carotenul

Formula inițială conținea beta-caroten. Al doilea studiu l-a înlocuit cu luteină și zeaxantină, iar motivul merită cunoscut: beta-carotenul în doze mari, administrat ca supliment, a crescut riscul de cancer pulmonar la fumători în studii anterioare, iar în studiul oftalmologic s-a observat aceeași tendință la foștii fumători.

Înlocuirea nu a redus eficacitatea formulei, iar analiza secundară a sugerat chiar un rezultat ușor mai bun cu luteină și zeaxantină. Pentru cititor, consecința este practică: un supliment pentru ochi care conține încă beta-caroten în doze mari nu este potrivit pentru fumători sau foști fumători.

Beta-carotenul din alimente — morcovi, dovleac, legume cu frunze verzi — nu intră în această discuție: riscul a fost observat doar la dozele farmacologice din suplimente.

Cataracta — afirmația care nu s-a confirmat

Vitamina C este prezentată frecvent drept antioxidant esențial pentru prevenirea cataractei legate de vârstă. Observația de la care pornește este reală — vitamina C se găsește în concentrații mari în umoarea apoasă a ochiului —, iar studiile observaționale au asociat un aport alimentar ridicat cu un risc mai mic.

suplimentele cu vitamine antioxidante nu au prevenit cataracta în studiile randomizate

Ipoteza a fost testată direct, în mai multe studii randomizate mari, cu vitamina C, vitamina E, beta-caroten și combinații ale acestora, pe zeci de mii de participanți urmăriți ani de zile. Niciunul nu a arătat o reducere a apariției cataractei sau a necesității intervenției chirurgicale, iar sinteza Cochrane dedicată a concluzionat că nu există dovezi că suplimentarea antioxidantă ar preveni sau ar încetini cataracta legată de vârstă. Nici formula din studiul oftalmologic, nici adăugarea de luteină nu au modificat ratele de operație pentru cataractă. Diferența dintre asocierea observațională și rezultatul randomizat are, probabil, aceeași explicație ca în alte domenii: persoanele care consumă multe fructe și legume diferă de celelalte și prin alte comportamente, inclusiv fumatul. Factorii dovediți pentru cataractă sunt vârsta, fumatul, diabetul, expunerea la radiații ultraviolete și tratamentul prelungit cu corticosteroizi — iar operația rămâne tratamentul eficient.

Vitamina E în doze mari

Vitaminei E i se atribuie adesea un rol în protecția împotriva degenerescenței maculare. Studiile randomizate în care a fost administrată singură nu au arătat acest efect.

Merită menționat, în schimb, că suplimentarea cu vitamina E în doze mari nu este lipsită de riscuri: un studiu mare pe bărbați a raportat o creștere a riscului de cancer de prostată, iar analize ale altor studii au sugerat o creștere a riscului de accident vascular cerebral hemoragic. Doza din formula oftalmologică este mare, iar ea are sens doar pentru indicația pentru care a fost testată. Sursele alimentare — migdale, semințe, uleiuri vegetale — nu ridică aceste probleme.

Omega-3 și ochiul uscat

Acidul docosahexaenoic este o componentă structurală a retinei, iar rolul lui în dezvoltarea vizuală a sugarului și a copilului mic este bine documentat. De aici s-a extins ideea că suplimentele de omega-3 ar proteja ochii adultului și ar ameliora sindromul de ochi uscat.

omega-3 nu au ameliorat ochiul uscat mai mult decât placebo

Studiul randomizat cel mai amplu pe această întrebare, publicat în 2018 în New England Journal of Medicine, a administrat timp de un an doze mari de acizi grași omega-3 unor persoane cu ochi uscat moderat sau sever, comparativ cu un placebo din ulei de măsline. Simptomele și semnele obiective s-au ameliorat în ambele grupuri, fără diferențe între ele. Nici pentru degenerescența maculară, omega-3 adăugați în formula din al doilea studiu oftalmologic nu au redus riscul de evoluție spre forma avansată. Rezultatele nu contrazic rolul acestor acizi grași în alimentația obișnuită — peștele gras rămâne o alegere bună din multe motive —, dar arată că suplimentele nu au efectul oftalmologic care li se atribuie frecvent. Pentru ochiul uscat, tratamentele cu dovezi sunt altele: lacrimile artificiale, igiena pleoapelor, tratarea cauzelor locale, stabilite de oftalmolog.

Dacă suplimentele nu ajută, merită știut ce produce, de fapt, ochiul uscat, pentru că o parte din cauze se pot corecta. Frecvența crește cu vârsta și este mai mare la femei, în special după menopauză. Unele medicamente folosite curent reduc secreția lacrimală: antihistaminicele, o parte dintre antidepresive, diureticele, unele tratamente pentru acnee. Lentilele de contact purtate multe ore, aerul condiționat și încălzirea, orele în fața ecranului, cu clipit rar, contribuie la rândul lor. Iar uscăciunea severă, asociată cu gură uscată și dureri articulare, poate semnala o boală autoimună care se investighează. Tratamentele cu dovezi sunt lacrimile artificiale — de preferat fără conservanți, dacă se folosesc des —, compresele calde și igiena marginii pleoapelor, precum și ajustarea cauzelor identificate.

O greșeală foarte frecventă privește picăturile de ochi fără prescripție care promit să elimine roșeața. Ele conțin substanțe care strâmtează vasele de sânge de la suprafața ochiului, iar efectul este imediat și vizibil. Folosite repetat, produc însă efectul invers: la dispariția efectului, vasele se dilată mai mult decât înainte, iar ochiul devine mai roșu, ceea ce duce la folosirea lor tot mai frecventă. Se adaugă riscul de a masca o problemă care cere evaluare. Aceste picături sunt destinate utilizării ocazionale, de câteva zile. Iar ochiul roșu însoțit de durere, de scăderea vederii, de sensibilitate la lumină sau apărut după o lovitură nu se tratează acasă, ci la oftalmolog, în aceeași zi.

Lumina albastră și ecranele

Luteina și zeaxantina sunt prezentate frecvent ca filtrând „lumina albastră dăunătoare”. Pigmenții maculari absorb, într-adevăr, o parte din lumina albastră — aceasta este funcția lor. Extensia spre ecrane nu are însă suport.

lumina ecranelor nu deteriorează retina, iar ochelarii cu filtru nu au redus oboseala oculară

Cantitatea de lumină albastră emisă de telefoane, tablete și monitoare este mult mai mică decât cea primită în aer liber, într-o zi obișnuită, și nu există dovezi că ar produce leziuni retiniene. Oboseala oculară resimțită după ore în fața ecranului are alte cauze: clipitul mai rar, care usucă suprafața ochiului, efortul susținut de focalizare la distanță mică și, uneori, o corecție optică nepotrivită. Sinteza Cochrane publicată în 2023 a analizat studiile randomizate pe ochelarii cu filtru pentru lumină albastră și nu a găsit dovezi că ar reduce oboseala oculară sau că ar proteja retina. Ce ajută, practic: pauze regulate, cu privirea îndreptată la distanță, clipitul conștient, poziționarea ecranului puțin sub nivelul ochilor și verificarea corecției la oftalmolog.

Corectura de mai sus are o completare care transformă un mit într-o recomandare utilă: lumina albastră contează, dar nu pentru retină, ci pentru somn. Celulele retiniene care reglează ceasul biologic sunt sensibile în special la această parte a spectrului, iar expunerea seara, înainte de culcare, întârzie secreția de melatonină și poate îngreuna adormirea. Efectul este mai pronunțat la adolescenți. Recomandarea rezonabilă este reducerea timpului petrecut în fața ecranelor în ultima oră dinaintea somnului; modurile de afișare cu tonuri calde reduc parțial expunerea, dar conținutul — cel care ține creierul activ — contează, probabil, cel puțin la fel de mult ca lumina însăși.

Vitamina A

Vitamina A este necesară pentru pigmentul retinian responsabil de vederea în lumină scăzută, iar deficitul produce orbire nocturnă și, în forme severe, leziuni corneene.

Precizarea importantă: deficitul de vitamina A este, în Europa, practic inexistent la o alimentație obișnuită, iar un aport suplimentar peste necesar nu îmbunătățește vederea. Excesul, în schimb, este toxic — vitamina A preformată, din suplimente, se acumulează în ficat, iar în sarcină dozele mari sunt asociate cu malformații. Sursele alimentare, inclusiv beta-carotenul din legume, acoperă necesarul fără aceste riscuri.

Zincul în doze mari

Zincul este un component al formulei testate, iar doza folosită în studiu — 80 de miligrame pe zi în varianta inițială — este de câteva ori peste necesarul zilnic.

La această doză, zincul reduce absorbția cuprului, iar deficitul de cupru poate produce anemie și afectare neurologică; din acest motiv formula include și cupru. Se adaugă efectele digestive frecvente. Al doilea studiu nu a găsit diferențe între doza mare și una redusă, ceea ce sugerează că doza optimă nu este stabilită.

Pentru cineva fără indicație oftalmologică, suplimentele cu zinc în doze mari, luate pe termen lung, nu au un beneficiu ocular demonstrat și au riscuri proprii.

Ce protejează, de fapt, ochii

Partea constructivă a subiectului are dovezi mai solide decât orice supliment și, în mare parte, nu costă nimic.

Renunțarea la fumat este factorul modificabil cu cel mai mare impact: fumatul crește riscul de degenerescență maculară și de cataractă. Ochelarii de soare cu filtru pentru radiațiile ultraviolete protejează cristalinul. Controlul diabetului și al tensiunii arteriale protejează retina, iar retinopatia diabetică se depistează prin examinarea anuală a fundului de ochi la persoanele cu diabet.

Examinarea oftalmologică periodică după 40 de ani permite depistarea glaucomului, care nu dă simptome până în stadii avansate, și a formelor incipiente de degenerescență maculară — tocmai momentul în care decizia privind formula de vitamine devine relevantă. Pentru copii, timpul petrecut în aer liber se asociază cu un risc mai mic de miopie.

Dificultatea de a citi de aproape, care apare de regulă între 40 și 45 de ani, face ca mulți oameni să caute vitamine pentru ochi. Explicația este alta și nu ține de nutriție: cristalinul își pierde treptat elasticitatea și capacitatea de a focaliza la distanță mică — un proces numit presbiopie, prezent la toată lumea odată cu vârsta. Nu se corectează prin suplimente sau prin exerciții oculare, ci prin ochelari de citit sau lentile adaptate, stabilite după un control oftalmologic. Controlul acesta are și un avantaj suplimentar, rareori menționat: este momentul în care se pot depista, fără simptome, glaucomul și formele incipiente de degenerescență maculară.

Iar alimentația variată — legume cu frunze verzi, bogate în luteină și zeaxantină, pește de câteva ori pe lună, fructe, nuci — rămâne recomandarea rezonabilă, fără promisiunea unui efect preventiv pe care suplimentele nu l-au arătat.

Afirmații frecvente și ce susțin dovezile

2x GimnasticăAcvatică Premium

Un prim pas pentru un bebe mai puternic

De la 2 luni|Doar până pe 8 noiembrie|ABC Dorobanți

Sfaturi Healthwise

• Nu lua suplimente „pentru ochi” preventiv, dacă nu ai un diagnostic oftalmologic care le justifică.
• Dacă ai degenerescență maculară intermediară, întreabă oftalmologul despre formula testată în studii.
• Dacă fumezi sau ai fumat, evită suplimentele pentru ochi care conțin beta-caroten.
• Renunță la fumat — este măsura cu cel mai mare efect asupra ochilor.
• Poartă ochelari de soare cu filtru pentru radiațiile ultraviolete.
• Fă un control oftalmologic periodic după 40 de ani, chiar fără simptome.
• Dacă ai diabet, cere examinarea fundului de ochi o dată pe an.
• Pentru ochii obosiți de ecran, fă pauze cu privirea la distanță și clipește conștient.
• Nu cumpăra ochelari cu filtru albastru pentru protecția retinei; nu au acest efect demonstrat.
• Încurajează copiii să petreacă timp în aer liber; se asociază cu risc mai mic de miopie.

Concluzie Healthwise

Vitaminele au un loc în îngrijirea ochilor, dar unul mult mai îngust decât sugerează raftul farmaciei. Singura formulă cu dovezi solide încetinește evoluția degenerescenței maculare la persoanele care au deja boala într-un stadiu anume; nu previne apariția ei, nu previne cataracta și nu îmbunătățește vederea la cine are ochii sănătoși.

Alte promisiuni frecvente — omega-3 pentru ochiul uscat, filtrele pentru lumina albastră a ecranelor — au fost testate și nu s-au confirmat. Iar dozele mari din suplimente au, pentru vitamina E, vitamina A, beta-caroten și zinc, riscuri proprii.

Ce protejează cu adevărat ochii este mai puțin spectaculos: renunțarea la fumat, ochelarii de soare, controlul diabetului și al tensiunii, controlul oftalmologic periodic și o alimentație variată. Iar pentru decizia privind un supliment, momentul potrivit vine după un examen oftalmologic, nu înaintea lui.

Referințe științifice

Age-Related Eye Disease Study Research Group. A randomized, placebo-controlled, clinical trial of high-dose supplementation with vitamins C and E, beta carotene, and zinc for age-related macular degeneration and vision loss: AREDS report no. 8. Arch Ophthalmol. 2001;119(10):1417-1436.

Susține datele privind reducerea cu aproximativ 25% a riscului de evoluție spre forma avansată a degenerescenței maculare la persoanele cu boală intermediară și absența beneficiului la cei fără boală sau cu forme incipiente.

Age-Related Eye Disease Study 2 Research Group. Lutein + zeaxanthin and omega-3 fatty acids for age-related macular degeneration: the Age-Related Eye Disease Study 2 (AREDS2) randomized clinical trial. JAMA. 2013;309(19):2005-2015.

Susține afirmațiile privind absența beneficiului suplimentar al omega-3 și al luteinei cu zeaxantină în analiza primară, înlocuirea beta-carotenului din cauza riscului de cancer pulmonar la foștii fumători și populația inclusă în studiu.

Evans JR, Lawrenson JG. Antioxidant vitamin and mineral supplements for preventing age-related macular degeneration. Cochrane Database Syst Rev. 2017;7:CD000253.

Susține concluzia privind absența dovezilor că suplimentele antioxidante previn apariția degenerescenței maculare la populația generală.

Dry Eye Assessment and Management Study Research Group. n-3 fatty acid supplementation for the treatment of dry eye disease. N Engl J Med. 2018;378(18):1681-1690.

Susține datele privind absența diferențelor între suplimentele de omega-3 și placebo asupra simptomelor și semnelor ochiului uscat, după un an de tratament.

Singh S, Keller PR, Busija L, McMillan P, Makrai E, Lawrenson JG, et al. Blue-light filtering spectacles for probable visual fatigue and preventing eye diseases. Cochrane Database Syst Rev. 2023;8:CD013244.

Susține concluzia privind absența dovezilor că ochelarii cu filtru pentru lumină albastră reduc oboseala oculară sau protejează retina.