Am endometrioză: ce înseamnă? Întrebările despre durerea menstruală severă și răspunsurile lor

Dacă aveți endometrioză, un țesut asemănător mucoasei uterine crește în afara uterului, răspunde la hormonii ciclului și întreține inflamație și durere, mai ales în zilele menstruației. Endometrioza afectează, după estimările Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ una din zece femei aflate la vârsta fertilă, dar este diagnosticată adesea după mulți ani, pentru că durerea menstruală severă este încă privită ca „normală”. Boala nu se vindecă definitiv, dar se poate controla, iar durerea care vă oprește din viața obișnuită merită investigată și tratată, nu suportată.

Poate ați auzit ani la rând că „așa sunt menstruațiile” sau că „trece după ce faceți un copil”. Poate ați lipsit de la școală sau de la serviciu, ați luat pastile pentru durere lună de lună și ați ajuns, în cele din urmă, la un ginecolog care a pronunțat pentru prima dată cuvântul „endometrioză”. Întrebările de mai jos sunt cele pe care femeile le pun cel mai des înainte și după diagnostic, iar răspunsurile pornesc de la ghidul Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE) din 2022. Mecanismele bolii, formele ei și opțiunile de tratament sunt explicate pe larg în articolul Healthwise despre endometrioză și durerea menstruală severă.

Am endometrioză: esențialul în șapte răspunsuri

1. Durerea menstruală care vă oprește din activități sau nu cedează la antiinflamatoare nu este normală și merită evaluată.
2. Diagnosticul se poate pune pe baza simptomelor și a unei ecografii făcute de un medic cu experiență, fără laparoscopie obligatorie.
3. O ecografie normală sau un CA-125 normal nu exclude endometrioza.
4. Endometrioza nu are tratament definitiv, dar durerea se poate controla cu tratament hormonal, antiinflamatoare și, la nevoie, chirurgie.
5. Sarcina nu este un tratament, iar boala nu înseamnă automat infertilitate.
6. Alimentația și mișcarea pot ajuta la confort, dar nu vindecă boala și nu sunt motiv de vinovăție.
7. Durerea bruscă și foarte puternică, cu febră sau leșin, cere un consult de urgență.

Am endometrioză: ce înseamnă și primele întrebări

Durerea menstruală puternică este normală?

Nu, dacă vă oprește din viața obișnuită. O durere menstruală ușoară sau moderată, care trece cu un antiinflamator obișnuit, este frecventă. Durerea care vă ține în pat, vă face să lipsiți de la școală sau de la serviciu, nu cedează la medicamentele uzuale sau se agravează de la an la an este un semnal care merită evaluat.

Endometrioza nu este singura cauză posibilă, dar este una dintre cele mai frecvente. Despre măsurile care ameliorează durerea menstruală obișnuită puteți citi în articolul despre cum se ameliorează durerile menstruale.

Cum îmi dau seama dacă am endometrioză?

Nu vă puteți da seama cu certitudine pe cont propriu, dar anumite simptome fac endometrioza probabilă. Cele mai frecvente sunt durerea menstruală severă, durerea pelvină care apare și în afara menstruației, durerea profundă la contactul sexual, durerea la defecație sau la urinare în zilele menstruației și dificultatea de a obține o sarcină.

Indiciul cel mai important este caracterul ciclic: simptomele, inclusiv cele digestive sau urinare, se agravează în jurul menstruației și se ameliorează după aceea. Pasul concret este să notați timp de două–trei cicluri ce simțiți și când, apoi să mergeți cu aceste notițe la ginecolog. Fazele ciclului și hormonii fiecăreia sunt explicate în articolul despre ciclul menstrual.

De ce a durat atâția ani până la diagnostic?

Pentru că durerea menstruală este încă privită ca normală, iar simptomele seamănă cu ale altor afecțiuni. Un studiu publicat de Nnoaham și colaboratorii în 2011, pe femei din zece țări, a găsit o întârziere medie de aproape șapte ani între primele simptome și diagnostic.

Simptomele digestive ciclice sunt adesea puse pe seama colonului iritabil, iar cele urinare, pe seama infecțiilor repetate. Faptul că diagnosticul a venit târziu nu înseamnă că ați fi putut face ceva diferit sau că acum este prea târziu pentru tratament.

Am nevoie de laparoscopie ca să aflu sigur?

Nu întotdeauna. Ghidul ESHRE din 2022 acceptă ca diagnosticul să fie pus pe baza simptomelor, a examinării și a imagisticii, iar tratamentul să înceapă fără confirmare chirurgicală. Laparoscopia nu mai este pasul obligatoriu de la început.

Ea rămâne utilă când imagistica este normală, dar suspiciunea este mare, când tratamentul hormonal nu a ajutat, când există o formă profundă care trebuie operată sau când se evaluează o infertilitate. Atunci, de obicei, operația are și rol de tratament, nu doar de diagnostic.

Ecografia a ieșit normală. Înseamnă că nu am endometrioză?

Nu neapărat. Ecografia transvaginală poate arăta chisturile ovariene de endometrioză (endometrioamele) și formele profunde, dar leziunile superficiale de pe peritoneu, frecvente și uneori foarte dureroase, de obicei nu se văd. În plus, rezultatul depinde mult de experiența medicului care face ecografia.

Dacă simptomele sunt clare și ecografia este normală, întrebați medicul dacă este cazul unei ecografii făcute de un specialist cu experiență în endometrioză sau al unui RMN pelvin cu protocol dedicat.

Ce arată CA-125? Trebuie să îl fac?

CA-125 nu este o analiză de diagnostic pentru endometrioză, iar ghidul ESHRE din 2022 nu o recomandă în acest scop. Poate fi normal la femei cu endometrioză severă și poate fi crescut în alte situații, cum ar fi menstruația, sarcina, fibroamele sau infecțiile pelvine.

Un CA-125 normal nu exclude boala, iar unul ușor crescut nu înseamnă cancer. Analiza are un rol limitat, pe care îl decide medicul, de exemplu la urmărirea unui chist ovarian.

Ce înseamnă stadiul I sau stadiul IV?

Stadiul descrie ce a văzut chirurgul în timpul operației, nu cât de tare doare. Clasificarea folosită cel mai des, numită rASRM, are patru stadii, de la leziuni puține și superficiale până la chisturi mari pe ovare și aderențe extinse.

Stadiul nu se corelează bine cu durerea: o femeie în stadiul I poate avea dureri foarte mari, iar una în stadiul IV poate avea simptome puține. De aceea, tratamentul se alege după simptome, după dorința de sarcină și după răspunsul la tratamentele anterioare, nu doar după stadiu.

Se vindecă endometrioza?

Nu definitiv, dar se poate controla. Tratamentele de astăzi reduc durerea și pot opri sau încetini evoluția leziunilor, iar multe femei duc o viață normală cu endometrioză. Ca orice boală cronică, are nevoie de urmărire și, adesea, de tratament pe termen lung.

După menopauză, când ovarele produc mult mai puțini hormoni, simptomele scad de obicei mult. Până atunci, scopul este ca boala să nu vă controleze viața.

Este endometrioza ereditară?

Are o componentă ereditară. Riscul este de câteva ori mai mare dacă mama sau sora are endometrioză, iar cercetările au identificat mai multe variante genetice asociate cu boala. Ereditatea nu înseamnă însă că fiica sau sora dumneavoastră va avea sigur endometrioză.

Pasul concret: dacă aveți o fiică, spuneți-i că durerea menstruală severă nu trebuie suportată în tăcere și că poate fi evaluată de la primele semne.

Care este diferența dintre endometrioză și adenomioză?

Sunt două boli diferite, care apar adesea împreună. În endometrioză, țesutul crește în afara uterului; în adenomioză, crește în peretele muscular al uterului, iar uterul devine mai mare și dureros.

Adenomioza produce mai des menstruații foarte abundente. Diagnosticul se pune prin ecografie transvaginală sau RMN, iar planul de tratament trebuie să le ia în calcul pe amândouă când coexistă.

La ce medic merg?

Primul pas este ginecologul. Pentru formele care nu răspund la tratament, pentru formele profunde sau pentru operație, cel mai potrivit este un ginecolog cu experiență specifică în endometrioză, care lucrează de obicei împreună cu un imagist, un chirurg colorectal și un urolog.

Dacă vă doriți o sarcină și nu reușiți, un specialist în medicina reproducerii vă poate ajuta să alegeți între operație, așteptare și fertilizare in vitro. Puteți căuta un ginecolog în directorul medical Healthwise.

Fiica mea are dureri menstruale foarte mari. Poate fi endometrioză?

Poate fi, iar vârsta mică nu exclude boala. Endometrioza poate începe în adolescență, uneori la scurt timp după primele menstruații. La tinere, se manifestă adesea și prin greață, vărsături sau balonare în zilele menstruației.

Durerea care o face să lipsească de la școală sau de la sport nu este „normală la vârsta ei”. Ghidul ESHRE din 2022 acceptă tratamentul hormonal ca prim pas la adolescente cu suspiciune de endometrioză, fără operație de confirmare. Mergeți cu ea la un ginecolog, iar dacă durerea nu cedează la primul tratament, cereți o evaluare de specialitate. Despre primele menstruații puteți citi în articolul despre menstruația la fete și vârsta primei menstruații.

Grijile despre endometrioză de care se vorbește rar la consultație

Mi s-a spus ani la rând că „așa sunt menstruațiile”.

Frustrarea este firească și, din păcate, foarte frecventă. Normalizarea durerii menstruale este principala cauză a întârzierii diagnosticului, nu lipsa dumneavoastră de grijă sau o sensibilitate „prea mare”.

Durerea pe care ați simțit-o a avut o cauză biologică reală. Ce puteți face concret: de acum înainte, descrieți-i medicului durerea prin impactul ei („lipsesc două zile pe lună de la serviciu”, „nu pot sta în picioare”), nu doar prin intensitate. Despre felul în care se comunică durerea la consultație puteți citi în articolul despre comunicarea durerii în endometrioză.

Mă doare la contactul sexual și mi-e jenă să spun.

Este una dintre cele mai frecvente și mai rar mărturisite dureri din endometrioză. Durerea profundă la contactul sexual apare de obicei când leziunile sunt în spatele uterului sau pe ligamentele care îl susțin, iar ea este un simptom medical, nu o dificultate de cuplu sau de dorință.

Spuneți-i medicului direct, pentru că acest simptom orientează diagnosticul spre o anumită localizare a bolii și influențează tratamentul. Fizioterapia planșeului pelvin, tratamentul hormonal și, uneori, operația o pot reduce mult. Ajută și o discuție deschisă cu partenerul despre ce doare și în ce momente.

Mi-e frică să nu pot avea copii.

Teama este de înțeles, dar endometrioza nu înseamnă automat infertilitate. Multe femei cu endometrioză rămân însărcinate spontan, iar altele reușesc cu ajutorul tratamentelor de fertilitate.

Boala poate reduce fertilitatea prin aderențe, prin inflamație sau prin efectul chisturilor ovariene asupra rezervei de ovule. De aceea, dacă vă doriți un copil, este util să discutați devreme cu medicul, să vă aflați rezerva ovariană și să nu amânați nejustificat evaluarea dacă sarcina nu apare. Rezerva ovariană este explicată în articolul despre AMH și rezerva ovariană, iar alegerea dintre operație și FIV, în articolul despre endometrioză și fertilizarea in vitro.

Mi s-a spus să fac un copil ca să treacă endometrioza.

Sarcina nu este un tratament pentru endometrioză, iar ghidul ESHRE din 2022 nu o recomandă cu acest scop. Unele femei au mai puține simptome în timpul sarcinii, pentru că ciclul se oprește, dar durerea revine adesea după naștere și alăptare.

Decizia de a avea un copil este a dumneavoastră și nu trebuie luată ca tratament medical. Dacă vă doriți o sarcină, endometrioza este un motiv să o planificați împreună cu medicul, nu să o grăbiți.

Se poate transforma endometrioza în cancer?

Endometrioza nu este o boală canceroasă și nu se transformă de obicei în cancer. O meta-analiză publicată de Kvaskoff și colaboratorii în 2021 a arătat că riscul de cancer ovarian este de aproximativ două ori mai mare la femeile cu endometrioză decât la femeile fără endometrioză, dar riscul absolut rămâne mic, pentru că acest cancer este rar.

Ce puteți face concret: mergeți la controalele recomandate, mai ales dacă aveți un chist ovarian care se urmărește, și spuneți-i medicului dacă observați ceva nou, de exemplu o durere diferită de cea obișnuită, sau dacă ecografia arată un chist care crește.

Am fost operată și durerea a revenit.

Este o situație frecventă și nu înseamnă că operația a fost inutilă sau greșită. Endometrioza poate reveni după operație: o sinteză publicată de Guo în 2009 a arătat că simptomele sau leziunile revin la aproximativ 40–50% dintre femei în cinci ani.

Ghidul ESHRE recomandă, la femeile care nu își doresc o sarcină imediat, tratament hormonal după operație, pentru a reduce riscul de revenire. Uneori, durerea care persistă nu mai vine din leziuni, ci dintr-un sistem nervos sensibilizat, care răspunde la alte tratamente. O nouă operație se decide cu grijă, pentru că fiecare intervenție pe ovar poate reduce rezerva de ovule.

Mi-e teamă de tratamentul hormonal.

Teama este legitimă, mai ales dacă ați auzit despre efecte adverse sau despre „menopauza indusă”. Tratamentele hormonale pentru endometrioză sunt însă diferite între ele: anticoncepționalele luate continuu și progestativele, cum ar fi dienogestul, se folosesc pe termen lung și sunt de obicei bine tolerate.

Medicamentele care opresc temporar producția de estrogen, de tipul analogilor sau antagoniștilor GnRH, produc bufeuri și pierdere osoasă, de aceea se folosesc pentru perioade limitate sau împreună cu un tratament de protecție. Ce puteți face concret: întrebați medicul ce efecte adverse sunt frecvente pentru tratamentul propus, cât timp îl veți lua și ce alternative există dacă nu îl tolerați.

Mi s-a spus că durerea mea este „psihică”.

Durerea din endometrioză este reală și are cauze biologice. Este adevărat însă că durerea care durează ani la rând schimbă felul în care sistemul nervos procesează semnalele, iar acest fenomen, numit sensibilizare centrală, poate face ca durerea să persiste chiar și după ce leziunile au fost tratate.

Faptul că sistemul nervos este implicat nu înseamnă că durerea este imaginară. Înseamnă că, pe lângă tratamentul ginecologic, pot ajuta și tratamentele pentru durerea cronică, fizioterapia pelvină și terapia cognitiv-comportamentală.

Am citit că dieta fără gluten sau fără lactate vindecă endometrioza.

Nu există dovezi că vreo dietă vindecă endometrioza sau elimină leziunile. Ghidul ESHRE din 2022 nu recomandă o dietă anume ca tratament, pentru că studiile sunt puține și mici.

Unele femei se simt mai bine când mănâncă mai multe legume, pește și fibre și mai puține produse ultraprocesate, iar acest lucru este o alegere bună pentru sănătate în general. Dificultatea apare când alimentația devine o listă lungă de interdicții și o sursă de vinovăție la fiecare lună dureroasă. Ce spun studiile despre alimentație și endometrioză găsiți în articolul despre alimentația în endometrioză.

Mi-e jenă să cer părerea altui medic. Nu îl jignesc pe medicul meu?

Nu. A doua opinie este o practică obișnuită în medicină și un drept al pacientului: Legea nr. 46/2003 a drepturilor pacientului prevede, la articolul 11, că pacientul are dreptul de a cere și de a obține o altă opinie medicală. Este vorba despre starea dumneavoastră de sănătate, nu despre medicul care se află în fața dumneavoastră.

În endometrioză, a doua opinie contează mai ales când durerea este minimalizată, când ecografia este normală deși simptomele sunt clare, când vi se propune o operație, mai ales una pe ovare sau pe intestin, și când trebuie să alegeți între operație și fertilizare in vitro.

Ce puteți face concret: luați cu dumneavoastră rapoartele ecografiilor și ale RMN-ului, imaginile pe CD sau în format digital, protocoalele operatorii și rezultatele biopsiilor, analizele hormonale, lista tratamentelor încercate și notițele despre simptome. Spuneți deschis că doriți o a doua părere. Un medic bun înțelege această dorință.

Lipsesc de la serviciu și colegii nu înțeleg.

Durerea din endometrioză afectează munca mai mult decât se crede: studiul publicat de Nnoaham și colaboratorii în 2011 a arătat o pierdere de productivitate de aproximativ 11 ore pe săptămână la femeile cu simptome. Faptul că durerea nu se vede nu o face mai puțin reală.

Ce puteți face concret: nu sunteți obligată să explicați diagnosticul, dar puteți spune că aveți o afecțiune cronică cu perioade dureroase previzibile. Medicul poate acorda concediu medical atunci când durerea vă împiedică să lucrați, iar un tratament mai bun este adesea cea mai eficace soluție pentru absențe. Despre stigmatul care însoțește boala puteți citi în articolul despre endometrioză și stigmatizare.

Partenerul și familia nu înțeleg prin ce trec.

Endometrioza este greu de înțeles din afară, pentru că durerea apare și dispare, iar zilele bune par să contrazică zilele grele. Explicația simplă, că o boală inflamatorie se reactivează la fiecare ciclu, îi ajută pe cei apropiați să vadă durerea ca pe un simptom, nu ca pe o stare de spirit.

Ce puteți face concret: luați-vă partenerul la o consultație, dacă vă doriți, și spuneți concret ce ajută în zilele grele. Un psiholog care lucrează cu persoane care au boli cronice poate fi de ajutor pentru amândoi.

Viața cu endometrioză: durerea, alimentația, mișcarea și obiceiurile de zi cu zi

Ce pot face acasă în zilele cu durere?

Căldura aplicată pe abdomen, odihna, antiinflamatoarele luate corect și mișcarea ușoară sunt măsurile de bază. Antiinflamatoarele, cum ar fi ibuprofenul sau naproxenul, reduc substanțele care amplifică durerea și funcționează mai bine dacă sunt începute devreme, la primele semne, decât atunci când durerea a devenit foarte mare.

Luați-le conform prospectului. Întrebați medicul dacă le puteți începe cu o zi înainte de menstruație și dacă sunt potrivite pentru dumneavoastră, pentru că nu se recomandă, de exemplu, în unele boli de stomac sau de rinichi. Dacă luați antiinflamatoare în fiecare lună și durerea nu cedează, aceasta este o informație importantă pentru medic, nu un motiv să creșteți doza pe cont propriu.

Cum țin evidența simptomelor?

Notați timp de două–trei cicluri ziua din ciclu, intensitatea durerii pe o scală de la 1 la 10, unde doare, medicamentele luate și dacă aveți simptome digestive, urinare sau la contactul sexual. Notați și ce nu ați putut face din cauza durerii.

Această evidență arată caracterul ciclic al simptomelor și îl ajută pe medic să judece dacă tratamentul funcționează. Puteți folosi Jurnalul de sănătate Healthwise sau calendarul menstrual din contul Healthwise, în care notați fluxul, durerea și simptomele pe zile.

Pot lua anticoncepționale continuu, fără pauză? Este sigur?

Da, la recomandarea medicului. Administrarea continuă a anticoncepționalelor combinate, fără pauza de șapte zile, oprește menstruația și, odată cu ea, o mare parte din durere. Ghidul ESHRE din 2022 o include printre opțiunile de tratament pentru durerea din endometrioză.

Lipsa menstruației în timpul tratamentului nu este periculoasă, iar sângerările mici ocazionale sunt frecvente la început. Anticoncepționalele combinate nu sunt potrivite pentru toate femeile, de exemplu pentru cele cu migrene cu aură sau cu risc crescut de cheaguri, iar atunci medicul alege un progestativ.

Contează ce mănânc?

Contează pentru starea generală, dar nu vindecă boala. Un model alimentar de tip mediteranean, bogat în legume, leguminoase, pește, ulei de măsline și fibre, cu puține produse ultraprocesate și puțin alcool, susține sănătatea în general și poate reduce inflamația sistemică.

Fibrele ajută și la simptomele digestive, frecvente în endometrioză. Principii concrete și un plan de o săptămână găsiți în articolul despre dieta antiinflamatoare.

Ajută sportul?

Da, pentru durere, somn, dispoziție și energie, chiar dacă nu tratează leziunile. Mișcarea regulată, adaptată zilelor din ciclu, reduce sensibilitatea la durere și ajută la gestionarea stresului care însoțește o boală cronică.

În zilele cu durere mare, mersul pe jos, întinderile ușoare sau yoga blândă sunt suficiente. În restul ciclului puteți face efort moderat, inclusiv antrenament de forță. Dacă un anumit tip de efort vă agravează durerea pelvină, discutați cu un fizioterapeut.

Ce este fizioterapia planșeului pelvin și mie îmi folosește?

Fizioterapia planșeului pelvin tratează mușchii din baza bazinului, care, după ani de durere, ajung adesea contractați în permanență și contribuie ei înșiși la durere. Este utilă mai ales dacă aveți durere la contactul sexual, la defecație sau o durere pelvină care persistă între menstruații.

Fizioterapeutul lucrează cu exerciții de relaxare, respirație și tehnici manuale, adaptate fiecărei paciente. Legătura dintre respirație și planșeul pelvin este explicată în articolul despre diafragmă și planșeul pelvin.

Suplimentele ajută?

Nu au dovezi suficiente ca tratament. Vitamina D, omega-3 sau unele extracte de plante au fost studiate în endometrioză, dar studiile sunt mici, iar ghidul ESHRE din 2022 nu le recomandă de rutină.

Un deficit dovedit prin analize, de exemplu de vitamina D sau de fier după menstruații abundente, se corectează. Restul suplimentelor se discută cu medicul, mai ales dacă luați deja tratament hormonal. Legătura dintre menstruațiile abundente și deficitul de fier este explicată în articolul despre oboseala cronică și deficitele care o pot explica.

Endometrioza îmi poate afecta intestinul sau vezica?

Da. Leziunile pot ajunge pe intestin, mai ales pe rect și sigmoid, sau pe vezica urinară. Simptomele sunt balonarea, constipația sau diareea, durerea la defecație, durerea la urinare sau urinările frecvente, toate mai puternice în jurul menstruației.

Caracterul ciclic le deosebește de colonul iritabil sau de infecțiile urinare. Dacă ați fost tratată ani la rând pentru colon iritabil sau pentru infecții urinare cu uroculturi negative, spuneți-i ginecologului. Despre colonul iritabil puteți citi în articolul despre sindromul de intestin iritabil.

Ce se întâmplă cu endometrioza la menopauză?

La majoritatea femeilor, simptomele scad mult după menopauză, pentru că ovarele produc mult mai puțin estrogen. Boala nu dispare însă întotdeauna complet, iar la unele femei durerea poate persista.

Dacă luați în considerare terapia hormonală pentru bufeuri după menopauză, spuneți-i medicului că ați avut endometrioză, pentru că alegerea tipului de tratament ține cont de acest istoric.

Vreau un copil. Ce trebuie să fac?

Discutați cu medicul înainte să încercați, nu după ani de așteptare. El vă poate evalua rezerva ovariană, poate verifica trompele și vă poate spune dacă este mai bine să încercați natural, să faceți o operație sau să mergeți direct la fertilizare in vitro.

Tratamentul hormonal pentru durere se oprește când încercați să rămâneți însărcinată, pentru că majoritatea acestor medicamente blochează ovulația. Dacă sarcina nu apare în câteva luni, mai ales după 35 de ani, nu amânați evaluarea. Pași generali găsiți în ghidul Healthwise despre infertilitate.

Ce ajută și ce nu ajută în endometrioză

Când mergeți la medic pentru endometrioză: semnalele de alarmă

Endometrioza se urmărește de obicei prin controale programate. Câteva situații cer însă un consult rapid, pentru că pot semnala o complicație, cum ar fi ruptura sau torsiunea unui chist ovarian ori o sângerare abundentă.

Ce specialist se ocupă de fiecare parte?

Puteți căuta un specialist potrivit în orașul dumneavoastră în directorul medical Healthwise.

Întrebări de pus medicului despre endometrioză

Consultațiile sunt adesea scurte, iar despre durere este greu să vorbiți când nu doare. Notați întrebările înainte, luați cu dumneavoastră evidența simptomelor și cereți explicații ori de câte ori un termen nu este clar.

Când se suspectează endometrioza

• Simptomele mele se potrivesc cu endometrioza sau cu altă cauză?
• Am nevoie de o ecografie făcută de un medic cu experiență în endometrioză sau de un RMN?
• Pot începe tratamentul fără laparoscopie?

La alegerea tratamentului

• Ce opțiuni am și care se potrivesc cu dorința mea de a avea sau nu copii?
• Ce efecte adverse sunt frecvente și cât timp voi lua tratamentul?
• Ce fac dacă nu tolerez tratamentul propus?

Înainte de o operație

• Ce urmăriți să rezolvați prin operație și ce nu se poate rezolva?
• Cum îmi poate afecta operația rezerva ovariană?
• Ce tratament voi urma după operație ca să reduc riscul de revenire?

Despre fertilitate și viitor

• Trebuie să îmi verific rezerva ovariană acum?
• Cât timp pot încerca natural înainte de o evaluare de fertilitate?
• Am nevoie de controale ale rinichilor sau ale intestinului?

2x GimnasticăAcvatică Premium

Un prim pas pentru un bebe mai puternic

De la 2 luni|Doar până pe 8 noiembrie|ABC Dorobanți

Sfaturi Healthwise

Nu acceptați durerea care vă oprește din viață ca fiind normală. Durerea menstruală care nu cedează la tratamentul obișnuit merită evaluată.

Țineți evidența simptomelor pe cicluri. Două–trei cicluri notate spun mai mult la consultație decât orice descriere din memorie.

Cereți o ecografie făcută de un medic cu experiență. O ecografie normală nu exclude endometrioza, iar experiența examinatorului contează.

Nu vă grăbiți spre o operație, dar nici nu o evitați din teamă. Operația are un loc clar, iar decizia se ia după ce aflați ce poate rezolva și ce riscuri are.

Planificați fertilitatea din timp. Dacă vă doriți copii, discutați devreme despre rezerva ovariană și despre opțiuni.

Folosiți tot ce ajută, nu doar medicamentele. Fizioterapia pelvină, mișcarea și sprijinul psihologic completează tratamentul ginecologic.

Nu vă învinovățiți pentru boală. Endometrioza nu apare din cauza alimentației, a stresului sau a unor alegeri greșite.

Cereți o a doua opinie fără jenă. Când durerea este minimalizată sau vi se propune o operație complexă, părerea altui medic este un drept al dumneavoastră.

Concluzie Healthwise

Endometrioza este o boală cronică frecventă, cu substrat inflamator și hormonal real, care a fost mult timp ascunsă în spatele ideii că durerea menstruală trebuie suportată. Nu are un tratament definitiv, dar durerea se poate controla, fertilitatea se poate proteja și planifica, iar viața de zi cu zi poate redeveni a dumneavoastră. Ce contează cel mai mult este să luați în serios durerea care vă schimbă viața, să găsiți un medic care o ia la fel de în serios și să alegeți tratamentul împreună, în funcție de ce vă doriți pentru viitor.

Referințe științifice

Becker CM, Bokor A, Heikinheimo O, et al. ESHRE guideline: endometriosis. Hum Reprod Open. 2022;2022(2):hoac009. doi:10.1093/hropen/hoac009

Diagnosticul fără laparoscopie obligatorie, lipsa de utilitate a CA-125 pentru diagnostic, tratamentul hormonal la adolescente, tratamentul după operație, sarcina și suplimentele care nu sunt recomandate ca tratament.

Zondervan KT, Becker CM, Missmer SA. Endometriosis. N Engl J Med. 2020;382(13):1244-1256. doi:10.1056/NEJMra1810764

Mecanismele bolii, componenta ereditară, relația cu fertilitatea și evoluția după menopauză.

Nnoaham KE, Hummelshoj L, Webster P, et al. Impact of endometriosis on quality of life and work productivity: a multicenter study across ten countries. Fertil Steril. 2011;96(2):366-373.e8. doi:10.1016/j.fertnstert.2011.05.090

Întârzierea medie de aproape șapte ani a diagnosticului și pierderea de productivitate la locul de muncă.

Kvaskoff M, Mahamat-Saleh Y, Farland LV, et al. Endometriosis and cancer: a systematic review and meta-analysis. Hum Reprod Update. 2021;27(2):393-420. doi:10.1093/humupd/dmaa045

Riscul de cancer ovarian de aproximativ două ori mai mare, cu risc absolut mic.

Guo SW. Recurrence of endometriosis and its control. Hum Reprod Update. 2009;15(4):441-461. doi:10.1093/humupd/dmp007

Revenirea endometriozei la aproximativ 40–50% dintre femei în cinci ani după operație.

World Health Organization. Endometriosis. Fact sheet. 2023.

Frecvența endometriozei, de aproximativ una din zece femei aflate la vârsta fertilă.

Legea nr. 46/2003 a drepturilor pacientului, art. 11.

Dreptul pacientului de a cere și de a obține o altă opinie medicală.