Ashwagandha pentru memorie și concentrare: ce susțin dovezile

Studiul invocat cel mai des ca dovadă că ashwagandha ar îmbunătăți memoria și concentrarea la adulții sănătoși există, dar este citat adesea cu un titlu greșit și, mai important, cu o altă populație decât cea reală. Titlul real este „Efficacy and Safety of Ashwagandha (Withania somnifera (L.) Dunal) Root Extract in Improving Memory and Cognitive Functions”, publicată în 2017 în Journal of Dietary Supplements. Cei 50 de participanți nu erau adulți sănătoși, ci adulți cu declin cognitiv ușor — o afecțiune diagnosticată, situată între îmbătrânirea normală și demență. Autorii își descriu ei înșiși lucrarea ca studiu-pilot și își formulează concluzia cu verbul „ar putea”: ashwagandha ar putea fi eficientă în ameliorarea memoriei la persoanele cu această afecțiune.

Diferența nu este de nuanță. Afirmația se adresează persoanelor sănătoase care vor să își îmbunătățească performanțele cognitive, iar studiul pe care se sprijină nu a testat această situație.

Ashwagandha și cogniția, în șase idei

1. Studiul citat a inclus adulți cu declin cognitiv ușor, nu persoane sănătoase.
2. Autorii îl descriu ca studiu-pilot, cu 50 de participanți, adică aproximativ 25 per grup.
3. Titlul sub care este citat frecvent nu corespunde lucrării reale.
4. Mecanismele invocate — neurogeneză, acetilcolină — provin din studii pe animale și pe culturi celulare.
5. Nu există dovezi privind prevenirea bolii Alzheimer sau a demenței.
6. Riscul hepatic documentat și efectele tiroidiene sunt rar menționate.

Ce a fost, de fapt, studiul

Designul studiului a fost corect: randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, 300 de miligrame de două ori pe zi, opt săptămâni.

Ce nu s-a reprodus: participanții aveau declin cognitiv ușor, lucrarea este prezentată de autori ca studiu-pilot, iar revista în care a apărut este una de nișă, dedicată suplimentelor alimentare, nu o publicație de referință din neurologie sau din psihiatrie.

Rezultatele raportate sunt reale: ameliorări la testele de memorie imediată și generală, precum și la probe de funcție executivă, atenție susținută și viteză de procesare a informației.

un rezultat obținut la persoane cu o afecțiune nu se transferă la persoane sănătoase

Aceasta este una dintre cele mai frecvente erori din comunicarea despre suplimente. Un tratament care ameliorează o funcție deteriorată nu produce, de regulă, o îmbunătățire peste normal la cineva la care funcția este intactă — același principiu care face ca suplimentarea cu fier să corecteze anemia, fără să crească performanța cuiva cu rezerve normale. Aplicat aici: ameliorarea memoriei la persoane cu declin cognitiv ușor nu susține afirmația că un adult sănătos își va îmbunătăți concentrarea sau timpul de reacție. Verificarea este simplă și se poate face de oricine: în rezumatul oricărui studiu, populația inclusă este menționată în prima sau a doua frază, iar ea decide cui se aplică rezultatul.

„studiu-pilot” este o autodescriere, nu o interpretare din afară

Lucrarea este prezentată frecvent drept „un studiu clinic remarcabil” care „a oferit dovezi solide”. Autorii înșiși folosesc alt termen: studiu-pilot. Acesta desemnează, în cercetarea clinică, o etapă preliminară, concepută pentru a verifica fezabilitatea unui protocol și pentru a orienta un studiu ulterior, mai amplu — nu pentru a stabili eficacitatea. Din acest motiv, eșantionul este mic, iar concluziile se formulează prudent, ceea ce autorii au și făcut. Distincția este importantă pentru cititor, pentru că un studiu-pilot cu rezultate favorabile este un argument pentru a continua cercetarea, nu pentru a cumpăra un produs. Iar reformularea lui ca dovadă solidă nu aparține cercetătorilor, ci textului care îi citează.

un titlu care descrie exact afirmația susținută este un semnal de alarmă

Un tipar apare frecvent în materialele despre suplimente, inclusiv despre ashwagandha: se invocă un studiu real, cu autori reali, dar titlul reprodus nu există; el este reformulat astfel încât să descrie exact afirmația susținută — despre somn, performanță fizică, depresie, glicemie, tiroidă sau memorie. La verificare, lucrarea originală are altă populație, alt design sau altă concluzie. Tiparul este caracteristic textelor generate automat, unde un titlu plauzibil se compune din cuvintele-cheie ale afirmației. Pentru cititor, procedura de control durează un minut: se caută titlul exact, între ghilimele, într-o bază de date publică. Dacă nu apare nimic, afirmația rămâne nesusținută, indiferent cât de credibil sună numele autorului.

Ce s-a măsurat, concret

Rezultatele sunt descrise, de obicei, în termeni generali — memorie, atenție, timp de reacție. Instrumentele folosite merită numite, pentru că ele arată ce anume a fost evaluat.

Funcția executivă și atenția au fost măsurate prin probe standardizate, folosite curent în neuropsihologie: o sarcină care evaluează capacitatea de a ignora informația irelevantă, un test de flexibilitate cognitivă în care regulile se schimbă fără anunț, o probă de urmărire vizuală cronometrată și un test de vigilență susținută.

Precizarea utilă este că aceste instrumente măsoară performanța la sarcini de laborator, iar transferul spre viața de zi cu zi nu este automat. O ameliorare la un test cronometrat de câteva minute nu echivalează, în sine, cu o zi de lucru mai productivă sau cu mai puține chei uitate.

Se adaugă o problemă generală a studiilor scurte pe cogniție: repetarea acelorași teste la interval de câteva săptămâni produce, prin ea însăși, o ameliorare — efectul de învățare. Grupul placebo controlează parțial acest efect, dar cu 25 de persoane per grup marja de eroare rămâne considerabilă.

Cine finanțează cercetarea din acest domeniu

O întrebare care se pune la orice studiu despre un supliment și pe care cititorul o poate verifica singur.

Cercetarea clinică pe plante medicinale este finanțată, în proporție covârșitoare, de producătorii extractelor testate — pentru că fondurile publice merg, de regulă, spre alte priorități. Situația nu invalidează automat rezultatele, dar este documentat, în mai multe domenii, că studiile finanțate de industrie raportează mai frecvent rezultate favorabile decât cele independente.

Verificarea se face în secțiunea de declarații de la finalul oricărei lucrări, unde figurează sursa finanțării și conflictele de interese. Absența unei astfel de secțiuni este, în sine, un semnal.

Ce lipsește aproape întotdeauna în domeniul suplimentelor este replicarea independentă: un rezultat confirmat de o echipă fără legătură cu producătorul are altă greutate decât același rezultat repetat de aceeași echipă.

Ce este declinul cognitiv ușor

Precizarea contează pentru a înțelege cui se adresa, de fapt, studiul. Declinul cognitiv ușor descrie o situație intermediară: modificări ale memoriei sau ale altor funcții cognitive, obiectivabile prin teste, mai accentuate decât cele așteptate pentru vârstă, dar care nu afectează semnificativ autonomia în viața de zi cu zi.

Nu este o formă ușoară de demență și nu evoluează obligatoriu spre ea: o parte dintre persoane rămân stabile ani de zile, altele revin la normal, iar o proporție progresează. Diagnosticul se pune de către medic, pe baza evaluării clinice și a testării neuropsihologice, nu pe baza impresiei personale.

Ce recomandă ghidurile în această situație: identificarea și tratarea cauzelor reversibile — deficit de vitamina B12, disfuncție tiroidiană, depresie, apnee în somn, efecte ale unor medicamente —, activitate fizică regulată, controlul factorilor de risc vascular și stimulare cognitivă. Niciun supliment nu figurează printre recomandări.

Mulți dintre cei care caută astfel de articole au o îngrijorare concretă: impresia că uită mai mult decât înainte. Distincția care ajută este între uitarea de conținut și uitarea de context. A uita unde ai pus cheile, numele cuiva pe care îl recunoști, sau de ce ai intrat într-o cameră sunt lucruri obișnuite la orice vârstă, mai frecvente în perioade de oboseală, stres sau distragere. Ce ridică semne de întrebare este altceva: repetarea acelorași întrebări la interval scurt, dificultatea de a urmări o conversație, rătăcirea pe trasee cunoscute, probleme cu sarcini altădată automate. Iar un detaliu contraintuitiv, documentat în literatură: persoanele care își fac griji pentru memorie și vin singure la consultație au, statistic, mai rar o afecțiune progresivă decât cele aduse de familie.

Cauză frecventă, reversibilă și aproape necunoscută publicului. Medicamentele cu efect anticolinergic — între care unele antihistaminice de generație veche, antidepresive triciclice, antispastice pentru vezica urinară, unele antipsihotice — afectează memoria și atenția, iar efectul se cumulează atunci când o persoană ia mai multe. Se adaugă benzodiazepinele și hipnoticele înrudite, folosite frecvent pe termen lung pentru somn, cu efecte documentate asupra memoriei și cu risc crescut de căderi la vârstnici. Opioidele și unele anticonvulsivante au, la rândul lor, efecte cognitive. Concluzia practică pentru cineva care observă modificări de memorie: lista completă a medicamentelor merge la medic înaintea oricărui supliment, pentru că unele dintre ele pot fi înlocuite sau reduse.

Înaintea oricărui supliment luat din proprie inițiativă, câteva cauze reversibile merită excluse prin analize simple. Deficitul de vitamina B12 afectează memoria și concentrarea, iar absorbția lui scade cu vârsta și cu unele medicamente frecvent folosite. Disfuncția tiroidiană, atât cea cu activitate scăzută, cât și cea crescută, produce modificări cognitive. Anemia reduce oxigenarea și se manifestă prin oboseală și dificultăți de concentrare. Deficitul de vitamina D este frecvent și asociat, în studii observaționale, cu performanțe cognitive mai slabe. Toate se dozează, toate se corectează, iar efectul corectării este documentat — spre deosebire de un supliment luat fără să știi dacă îți lipsește ceva.

O situație frecventă și tratabilă, confundată cu debutul demenței. La vârstnici, depresia se manifestă adesea altfel decât la adultul tânăr: mai puțin prin tristețe declarată, mai mult prin lentoare, prin dificultăți de concentrare, prin scăderea interesului și prin acuze de memorie. Tabloul a fost descris în literatură ca pseudodemență depresivă, iar distincția față de o afecțiune neurodegenerativă se face prin evaluare clinică — persoana cu depresie își semnalează frecvent singură dificultățile și răspunde cu „nu știu”, în timp ce în demență apare mai degrabă minimalizarea lor. Diferența contează enorm: depresia se tratează, iar funcțiile cognitive se ameliorează odată cu ea.

Mecanismele — ce vine din laborator și ce din studii la om

Ashwagandhei i se atribuie, de regulă, patru mecanisme: reducerea stresului oxidativ, reducerea inflamației, stimularea neurogenezei și reglarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenaliene. Descrierile sunt, în mare parte, corecte ca biochimie. Problema este sursa datelor.

neurogeneza și acetilcolina au fost măsurate la rozătoare și în culturi celulare

Afirmațiile privind generarea de neuroni noi și creșterea sintezei de acetilcolină provin din studii pe animale de laborator și din experimente pe celule izolate, nu din cercetări la om. Distanța dintre cele două este considerabilă: o substanță care stimulează creșterea prelungirilor neuronale într-o cultură celulară nu produce automat același efect într-un creier uman, unde intervin absorbția intestinală, metabolizarea hepatică și trecerea barierei hematoencefalice. Nu se poate afirma, cu datele disponibile, că ashwagandha stimulează neurogeneza la om — nici măcar nu se poate măsura direct, în absența unei metode neinvazive. Ce se poate spune este că există un mecanism plauzibil, documentat în modele experimentale, care justifică cercetarea ulterioară.

Reglarea axei hormonale a stresului este singurul dintre cele patru mecanisme cu date la om, obținute în studii pe persoane cu stres perceput ridicat. Nici acestea nu au măsurat însă performanța cognitivă ca obiectiv principal.

Legătura reală: stresul, nu memoria

Dintre toate afirmațiile despre ashwagandha și creier, una are o bază mai bună decât celelalte, iar ea merită separată.

Studiile care au măsurat cortizolul la persoane cu stres perceput ridicat au raportat reduceri, iar mecanismul propus — modularea axei hormonale a stresului — este plauzibil. Acesta este, de altfel, motivul pentru care planta a devenit populară.

Legătura cu cogniția este însă indirectă. Stresul cronic afectează, într-adevăr, memoria și concentrarea, iar cortizolul crescut susținut are efecte documentate asupra hipocampului. Dacă un produs reduce stresul, poate ameliora indirect funcțiile afectate de el — dar aceasta este o cu totul altă afirmație decât îmbunătățirea cogniției la o persoană fără stres semnificativ.

Iar pentru stresul cronic, intervențiile cu cele mai bune dovezi rămân cele care schimbă sursa sau răspunsul la ea: somnul suficient, activitatea fizică, abordările psihologice structurate.

Legătura cu somnul

Numele latin al plantei — somnifera — trimite la efectul pentru care a fost folosită tradițional: inducerea somnului. Iar acesta este, probabil, mecanismul cel mai plauzibil prin care ar putea influența indirect funcțiile cognitive.

Studiile care au evaluat calitatea somnului la persoane care au primit extract de ashwagandha au raportat ameliorări, iar efectul asupra somnului are o bază de dovezi mai bună decât cel asupra memoriei sau al forței musculare.

Relevanța pentru acest articol: somnul insuficient afectează memoria de lucru, atenția și viteza de procesare, iar ameliorarea lui produce, la persoanele private de somn, îmbunătățiri măsurabile. Dacă planta funcționează prin această cale, atunci efectul asupra cogniției nu este direct, ci mediat — o explicație mai modestă, dar și mai plauzibilă decât neurogeneza.

Alzheimer și demență

Ashwagandha este prezentată uneori ca o soluție promițătoare pentru bolile neurodegenerative. Precizarea necesară este că nu există studii clinice care să fi testat prevenirea sau încetinirea acestor afecțiuni prin administrarea plantei.

Interesul de cercetare există și pornește de la observații pe modele experimentale, inclusiv privind efectele asupra agregatelor proteice implicate în boala Alzheimer. Distanța până la o aplicație clinică rămâne însă mare, iar istoria domeniului este descurajantă: numeroase substanțe promițătoare în laborator au eșuat în studiile la om.

Pentru o persoană îngrijorată de riscul de demență, direcțiile cu suport în literatură sunt altele: controlul tensiunii arteriale la vârstă mijlocie, activitatea fizică, corectarea deficitului de auz, menținerea legăturilor sociale, renunțarea la fumat, tratarea depresiei și a diabetului.

Un concept cu dovezi solide, care explică o observație altfel surprinzătoare: la autopsie, unii oameni prezintă modificări cerebrale extinse, caracteristice bolii Alzheimer, fără să fi manifestat simptome în timpul vieții. Explicația propusă este rezerva cognitivă — capacitatea creierului de a compensa leziunile prin rețele alternative și prin strategii diferite de rezolvare a sarcinilor. Ea se construiește prin educație, prin activitate intelectuală complexă, prin ocupații solicitante cognitiv, prin bilingvism și prin relații sociale bogate. Nu previne apariția leziunilor, dar întârzie momentul în care ele devin vizibile clinic. Iar partea practică este că se poate construi și la vârsta adultă, prin activități care cer efort real, nu prin repetarea acelorași exerciții.

Categoria din care face parte: substanțele pentru performanță cognitivă

Ashwagandha este vândută, tot mai frecvent, sub eticheta de substanță care îmbunătățește performanța mentală — o categorie comercială în expansiune, cu un fundament inegal.

Situația generală a domeniului este ușor de rezumat. Pentru persoanele sănătoase, cu somn suficient și alimentație normală, substanțele cu efecte demonstrate asupra performanței cognitive sunt puține, iar cea mai bine documentată este cofeina — cu efecte modeste, de scurtă durată, asupra vigilenței și a timpului de reacție.

Pentru restul categoriei — de la extracte vegetale la combinații complexe — dovezile provin, în majoritate, din studii mici, pe durate scurte, frecvent finanțate de producători, cu rezultate inconsistente între studii.

Ce funcționează, în schimb, este partea neinteresantă comercial: somnul suficient, activitatea fizică regulată, tratarea unei eventuale anemii sau disfuncții tiroidiene, gestionarea stresului cronic și, la persoanele cu deficit, corectarea lui. Niciuna dintre acestea nu se vinde la borcan.

În practică, ashwagandha apare rareori singură. Produsele pentru memorie o combină frecvent cu ginkgo, cu bacopa, cu vitamine din grupul B, cu fosfatidilserină și cu alte ingrediente, în formule de zece sau cincisprezece componente. Problema aritmetică este simplă: într-o capsulă, doza fiecărui ingredient este, de regulă, sub cea folosită în studiile care i-au testat efectul. Rezultatul este un produs în care niciun component nu atinge cantitatea evaluată, dar toate figurează pe etichetă. Verificarea se face comparând cantitatea declarată per porție cu doza din studii — iar atunci când eticheta indică doar un amestec proprietar, fără doze individuale, comparația devine imposibilă.

Siguranța

Informațiile despre riscuri, contraindicații și interacțiuni lipsesc aproape sistematic din materialele de promovare a acestei plante.

leziunea hepatică asociată consumului este documentată în serii de cazuri publicate

Au fost raportate cazuri de afectare hepatică la persoane care consumau suplimente cu ashwagandha, într-o serie publicată de echipe din Islanda și din Statele Unite, alături de raportări către autoritățile de farmacovigilență. Tabloul apare, de regulă, după săptămâni sau luni de administrare, cu icter, oboseală, greață și urină închisă la culoare; majoritatea cazurilor s-au rezolvat după oprirea produsului, dar au fost descrise și forme severe. Se adaugă efectele asupra hormonilor tiroidieni, cu cazuri raportate de tireotoxicoză, contraindicația în sarcină, interacțiunile cu sedativele și cu imunosupresoarele, și recomandarea de oprire înaintea unei intervenții chirurgicale programate. O autoritate europeană a interzis planta în suplimentele alimentare, pe baza unei evaluări care a inclus aceste elemente.

Afirmații frecvente și ce susțin dovezile

2x GimnasticăAcvatică Premium

Un prim pas pentru un bebe mai puternic

De la 2 luni|Doar până pe 8 noiembrie|ABC Dorobanți

Sfaturi Healthwise

• Verifică, la orice studiu citat pentru un supliment, ce populație a fost inclusă — decide cui se aplică rezultatul.
• Reține distincția dintre studiu-pilot și studiu conceput să stabilească eficacitatea.
• Nu lua ashwagandha dacă ești însărcinată sau alăptezi.
• Discută cu medicul dacă ai o afecțiune tiroidiană sau iei levotiroxină.
• Oprește produsul și cere evaluare dacă apar icter, urină închisă, greață persistentă sau oboseală neobișnuită.
• Menționează orice supliment înaintea unei intervenții chirurgicale programate.
• Dacă observi modificări de memorie care te îngrijorează, cere evaluare medicală, nu suplimente.
• Pentru riscul de demență, concentrează-te pe tensiune arterială, auz, activitate fizică și fumat.
• Nu interpreta un mecanism demonstrat la rozătoare ca pe un efect la om.
• Nu da suplimente cu ashwagandha copiilor sau adolescenților fără recomandare medicală.

Concluzie Healthwise

Studiul invocat este real, iar rezultatele lui sunt reale. Ce nu corespunde este tot restul: titlul reprodus, populația studiată și statutul atribuit lucrării. Autorii au testat 50 de adulți cu declin cognitiv ușor, și-au descris studiul ca pilot și și-au formulat concluzia cu „ar putea”.

Articolul care îi cita se adresa persoanelor sănătoase care vor să își îmbunătățească memoria și concentrarea — exact situația pe care studiul nu a testat-o. Iar mecanismele invocate ca explicație provin, în trei din patru cazuri, din laborator, nu de la om.

Ce rămâne util din tot subiectul este o deprindere de verificare: în rezumatul oricărui studiu, populația inclusă apare în primele fraze. Ea decide dacă rezultatul te privește sau nu — iar în acest caz, pentru majoritatea cititorilor, nu îi privea.

Referințe științifice

Choudhary D, Bhattacharyya S, Bose S. Efficacy and Safety of Ashwagandha (Withania somnifera (L.) Dunal) Root Extract in Improving Memory and Cognitive Functions. J Diet Suppl. 2017;14(6):599-612. doi:10.1080/19390211.2017.1284970

Susține toate datele privind studiul real: titlul, revista, anul, cei 50 de participanți cu declin cognitiv ușor, doza și durata administrării, descrierea de către autori ca studiu-pilot și formularea prudentă a concluziei.

Björnsson HK, Björnsson ES, Avula B, Khan IA, Jonasson JG, Ghabril M, et al. Ashwagandha-induced liver injury: a case series from Iceland and the US Drug-Induced Liver Injury Network. Liver Int. 2020;40(4):825-829. doi:10.1111/liv.14393

Susține datele privind cazurile documentate de leziune hepatică asociate consumului de ashwagandha, tabloul clinic, latența și evoluția după oprirea produsului.

Petersen RC, Lopez O, Armstrong MJ, Getchius TSD, Ganguli M, Gloss D, et al. Practice guideline update summary: Mild cognitive impairment. Neurology. 2018;90(3):126-135.

Susține definiția declinului cognitiv ușor, evoluția variabilă a acestuia, recomandările privind identificarea cauzelor reversibile și absența suplimentelor din recomandările terapeutice.

Livingston G, Huntley J, Liu KY, Costafreda SG, Selbæk G, Alladi S, et al. Dementia prevention, intervention, and care: 2024 report of the Lancet standing Commission. Lancet. 2024;404(10452):572-628.

Susține afirmațiile privind factorii de risc modificabili pentru demență, între care tensiunea arterială, deficitul de auz, activitatea fizică, fumatul, depresia și izolarea socială.