Centella asiatica (gotu kola) și stresul oxidativ: triterpenele, mecanismele studiate și ce se știe la om

Centella asiatica, cunoscută și ca gotu kola, este o plantă folosită de secole în medicina ayurvedică și în cea chineză, mai ales pentru răni și pentru piele. Compușii ei caracteristici sunt patru triterpene — acidul asiatic, acidul madecasic, asiaticozidul și madecasosidul —, studiate intens în ultimele decenii. În laborator și pe animale, extractele de Centella neutralizează radicali liberi, reduc peroxidarea lipidelor din membranele celulare, cresc activitatea enzimelor antioxidante proprii organismului și reduc moartea celulară provocată de stresul oxidativ. Aceste mecanisme sunt reale, dar aproape toate provin din eprubetă și din modele experimentale. La om, dovezile cele mai bune privesc cu totul altceva: ameliorarea simptomelor din insuficiența venoasă cronică și vindecarea rănilor și a cicatricilor. Pentru prevenirea bolilor cardiovasculare sau pentru „combaterea stresului oxidativ” nu există studii clinice care să susțină utilizarea plantei.

Efectele Centella asiatica asupra glicemiei și ce arată singurul studiu randomizat la om pe această temă sunt discutate într-un articol separat pe Healthwise.

Centella asiatica, în șase idei

1. Compușii activi sunt patru triterpene: acidul asiatic, acidul madecasic, asiaticozidul și madecasosidul.
2. În laborator, extractele au activitate antioxidantă și reduc peroxidarea lipidelor.
3. În studiile pe animale, cresc enzimele antioxidante proprii organismului, precum superoxid-dismutaza.
4. Testele chimice de tip DPPH nu prezic efectele dintr-un organism viu.
5. La om, dovezile privesc insuficiența venoasă cronică și vindecarea rănilor, nu prevenția cardiovasculară.
6. Au fost raportate cazuri de afectare hepatică, iar utilizarea îndelungată nu este recomandată.

Ce este Centella asiatica

Centella asiatica este o plantă erbacee perenă din familia Apiaceae, aceeași cu a morcovului și a pătrunjelului, răspândită în zonele umede din Asia de Sud și de Sud-Est, în Africa și în Oceania. Are frunze rotunjite, în formă de rinichi, și se întinde pe sol prin stoloni. Este cunoscută sub numeroase denumiri: gotu kola, în engleză, mandukaparni, în ayurveda, ji xue cao, în medicina chineză.

O precizare de terminologie este utilă: în India, numele brahmi este folosit atât pentru Centella asiatica, cât și pentru o altă plantă, Bacopa monnieri, iar suplimentele vândute sub acest nume pot conține oricare dintre ele. Cele două plante au compoziții și efecte studiate diferit, astfel încât eticheta ar trebui să indice denumirea științifică.

În medicina tradițională, planta a fost folosită pentru vindecarea rănilor, pentru bolile de piele, pentru memorie și pentru longevitate. Utilizarea ei în tratarea rănilor a intrat și în medicina modernă: în anii 1950, în Franța, a fost dezvoltat un medicament cu extract standardizat de Centella, folosit pentru cicatrizare, iar extractele plantei sunt astăzi ingrediente frecvente în produse dermatocosmetice.

Drumul plantei spre farmacie a trecut prin Madagascar. În anii 1940–1950, chimistul francez Pierre Boiteau și medicul și biochimistul malgaș Albert Rakoto Ratsimamanga, fondatorul Institutului Malgaș de Cercetări Aplicate, au studiat planta folosită local pentru răni și au izolat asiaticozidul, demonstrându-i efectul asupra cicatrizării. Pe baza cercetărilor lor a fost dezvoltat, în Franța, un medicament cu extract standardizat de Centella asiatica, folosit pentru vindecarea rănilor și a cicatricilor, comercializat de zeci de ani în numeroase țări. Este unul dintre puținele exemple în care un remediu tradițional a devenit medicament după izolarea și testarea compusului activ.

Triterpenele din Centella asiatica

Compușii cei mai studiați sunt patru triterpene pentaciclice. Acidul asiatic și acidul madecasic sunt formele libere, iar asiaticozidul și madecasosidul sunt formele legate de zaharuri, numite glicozide, care se transformă parțial în acizii corespunzători în organism. Extractul standardizat folosit în medicamente și în studii, cunoscut ca extract titrat de Centella asiatica, conține de obicei aproximativ 40% asiaticozid și 60% acizi, în proporții definite.

Planta conține și alți compuși cu activitate antioxidantă în laborator: flavonoide precum quercetina și kaempferolul, acizi fenolici, taninuri. Conținutul lor variază mult în funcție de originea geografică, de momentul recoltării și de metoda de extracție — unul dintre motivele pentru care rezultatele studiilor sunt greu de comparat.

Dozele din studii sunt un reper util atunci când citești o etichetă. În studiile pe insuficiența venoasă cronică, extractul titrat de Centella asiatica a fost administrat, de regulă, în doze de 60–120 de miligrame pe zi, împărțite în două-trei prize, timp de câteva săptămâni. Aceste cantități nu pot fi comparate direct cu pulberea de plantă, cu infuzia sau cu extractele nestandardizate, care conțin cantități necunoscute și variabile de triterpene. Un produs care indică doar „extract de Centella asiatica”, fără conținutul de asiaticozid și de acizi triterpenici, nu permite nicio comparație cu dozele testate.

Absorbția triterpenelor explică o parte din variabilitatea rezultatelor. Formele legate de zaharuri, asiaticozidul și madecasosidul, se absorb slab ca atare: ele sunt transformate în intestin, în mare parte de bacteriile din microbiotă, în acid asiatic și în acid madecasic, formele care ajung efectiv în sânge. Concentrațiile atinse sunt mici, iar eliminarea este rapidă. Aceasta înseamnă că efectul unui produs depinde nu doar de doză, ci și de forma triterpenelor din extract și, posibil, de compoziția microbiotei fiecărei persoane.

Ce este stresul oxidativ

Speciile reactive de oxigen sunt molecule instabile, produse în mod normal de metabolism, în special în mitocondrii, și folosite de organism în procese utile, precum apărarea împotriva microbilor sau semnalizarea celulară. Stresul oxidativ apare atunci când producția lor depășește capacitatea sistemelor antioxidante de a le neutraliza. Aceste sisteme includ enzime — superoxid-dismutaza, catalaza, glutation-peroxidaza — și molecule precum glutationul, iar activitatea lor depinde și de aportul de seleniu, zinc, cupru și mangan.

Dezechilibrul prelungit deteriorează lipidele din membranele celulare, proteinele și ADN-ul și contribuie la disfuncția endotelială, la inflamația cronică de grad mic și la procesele degenerative. Rolul lui este bine documentat în boala cardiovasculară, în diabet și în bolile neurodegenerative. Aceasta nu înseamnă însă că administrarea unui antioxidant corectează problema: istoria suplimentelor antioxidante arată contrariul, iar subiectul este tratat pe larg în articolul Healthwise despre antioxidanți.

Ce arată studiile de laborator

Extractele apoase, metanolice și infuziile de Centella asiatica au arătat activitate antioxidantă în testele chimice standard, precum cel cu radicalul DPPH, cu valori comparabile cu ale unor antioxidanți de referință. În celule cultivate și în țesuturi expuse experimental la stres oxidativ, extractele au redus markerii peroxidării lipidice și au protejat membranele celulare.

Ce arată studiile pe animale

Pe animale, rezultatele sunt mai relevante biologic, dar tot indirecte. Administrarea de extract de Centella asiatica sau de triterpene izolate a crescut, în mai multe modele experimentale, activitatea superoxid-dismutazei, a catalazei și a glutation-peroxidazei și nivelurile de glutation redus din țesuturi și a scăzut markerii peroxidării lipidice. Efectele au fost observate în modele de diabet indus chimic, de hipertensiune, de leziune produsă prin întreruperea și reluarea circulației sângelui și de toxicitate medicamentoasă.

La nivel celular, madecasosidul a redus moartea celulară programată indusă de stresul oxidativ, prin inhibarea unei enzime-cheie a acestui proces, caspaza-3, și prin modularea unor căi de semnalizare, între care p38 MAPK. Acidul asiatic a arătat efecte asemănătoare și, în plus, activarea factorului Nrf2, care pornește genele sistemului antioxidant propriu al celulei.

Ce are dovezi la om

Cele mai bune date clinice privesc insuficiența venoasă cronică. O analiză sistematică publicată în 2013 a reunit studii randomizate cu extract titrat de Centella asiatica la pacienți cu această afecțiune și a găsit ameliorări ale simptomelor — senzația de greutate în picioare, edemul, disconfortul — și ale unor parametri măsurați, precum distensibilitatea venoasă. Autorii au subliniat însă limitele: studii mici, multe provenind de la aceleași echipe de cercetare, cu calitate metodologică variabilă și cu posibile conflicte de interese.

Insuficiența venoasă cronică, cauzele și stadiile ei, clasificarea CEAP și locul extractului de Centella asiatica în tratamentul ei sunt discutate pe larg în articole separate pe Healthwise.

A doua utilizare cu bază reală este vindecarea rănilor și tratamentul cicatricilor. Extractele de Centella stimulează, în studii experimentale, sinteza de colagen și migrarea fibroblastelor, iar produsele topice cu extract standardizat sunt folosite de decenii pentru cicatrici, cu studii clinice mici, dar constante. În dermatologie, extractele plantei sunt folosite și pentru refacerea barierei cutanate și pentru pielea sensibilă.

Popularitatea recentă a plantei vine, în mare parte, din cosmetica asiatică: cremele și seruri numite „cica” — prescurtare de la Centella asiatica — au devenit un standard în rutinele coreene pentru pielea sensibilă sau iritată. Studiile pe produse dermatocosmetice cu extract de Centella au arătat, în general, ameliorarea hidratării și a barierei cutanate și reducerea roșeții, cu efecte modeste. Concentrația de extract și compoziția diferă însă enorm între produse, iar un ingredient aflat la coada listei are, de regulă, un rol minim.

Pentru funcția cognitivă și dispoziție, o meta-analiză publicată în 2017 a reunit studiile disponibile și a găsit un efect asupra vigilenței raportate și, posibil, asupra dispoziției, dar nu a confirmat îmbunătățirea memoriei sau a altor funcții cognitive; studiile incluse erau puține și mici.

Siguranța și precauțiile

Folosită pe piele, Centella asiatica este, în general, bine tolerată; efectul advers cel mai frecvent este dermatita alergică de contact, descrisă la produsele cu asiaticozid. Administrarea pe cale orală este considerată sigură pe termen scurt, în dozele obișnuite, dar are câteva precauții importante, rar menționate în materialele de promovare.

Câteva interacțiuni merită luate în calcul. Extractele de Centella asiatica au, în studii experimentale, un efect sedativ ușor, astfel încât asocierea cu medicamente care produc somnolență — sedative, anxiolitice, unele antihistaminice — poate accentua acest efect. Asocierea cu medicamente cunoscute ca fiind toxice pentru ficat, precum unele antiepileptice, metotrexatul sau dozele mari de paracetamol, cere prudență suplimentară, din cauza cazurilor de hepatită raportate. Iar pentru persoanele care iau tratament pentru diabet, efectele plantei asupra glicemiei, discutate într-un articol separat pe Healthwise, sunt un motiv în plus de a anunța medicul.

Ce contează, de fapt, pentru stresul oxidativ

Echilibrul oxidativ al organismului depinde mai mult de context decât de un supliment. Fumatul, hiperglicemia, obezitatea abdominală, somnul insuficient, sedentarismul, consumul excesiv de alcool și poluarea cresc producția de specii reactive de oxigen. În schimb, activitatea fizică regulată, deși produce ea însăși oxidare pe moment, antrenează sistemele antioxidante proprii, iar o alimentație bogată în legume, fructe, leguminoase, nuci și ulei de măsline aduce o mare varietate de compuși bioactivi, în cantități pe care organismul le poate folosi.

Aceasta nu face Centella asiatica inutilă: pentru simptomele venoase și pentru piele, ea are un rol documentat. Înseamnă doar că, pentru „reducerea stresului oxidativ”, un supliment nu poate compensa factorii care îl produc.

Afirmații frecvente și ce susțin dovezile

2x GimnasticăAcvatică Premium

Un prim pas pentru un bebe mai puternic

De la 2 luni|Doar până pe 8 noiembrie|ABC Dorobanți

Sfaturi Healthwise

• Verifică pe etichetă denumirea științifică: brahmi poate însemna și Bacopa monnieri, altă plantă.
• Pentru simptome venoase, alege extract standardizat și discută doza cu medicul.
• Nu folosi Centella asiatica pentru prevenirea bolilor de inimă în locul măsurilor cu dovezi.
• Nu lua suplimentul luni în șir fără recomandare medicală.
• Evită administrarea orală în sarcină și în alăptare.
• Dacă ai o boală de ficat sau iei medicamente hepatotoxice, discută cu medicul înainte.
• Oprește suplimentul și cere evaluare dacă apar oboseală neobișnuită, greață, urină închisă sau icter.
• Pentru piele, testează produsul pe o zonă mică, din cauza riscului de dermatită de contact.
• Reține că testele antioxidante din reclame sunt reacții chimice, nu dovezi clinice.
• Pentru stresul oxidativ, mișcarea, somnul, renunțarea la fumat și alimentația variată au cel mai mare efect.

Concluzie Healthwise

Centella asiatica este una dintre plantele cu cea mai coerentă bază mecanicistă: triterpenele ei acționează asupra membranelor celulare, asupra enzimelor antioxidante și asupra unor căi de semnalizare implicate în moartea celulară. Datele vin însă, aproape în întregime, din eprubetă și din modele animale, cu doze mari, iar mecanismul plauzibil nu ține locul dovezii clinice.

La om, planta are un rol documentat în ameliorarea simptomelor din insuficiența venoasă cronică și în vindecarea rănilor și a cicatricilor, cu studii mici, dar constante. Pentru „combaterea stresului oxidativ” sau pentru prevenția cardiovasculară, dovezile lipsesc.

Iar pentru cine alege să o folosească, informația cea mai importantă nu este despre antioxidanți, ci despre durată: tratamentul se limitează la câteva săptămâni, se evită în sarcină și se oprește la primele semne de suferință hepatică.

Referințe științifice

Razali NNM, Ng CT, Fong LY. Cardiovascular protective effects of Centella asiatica and its triterpenes: a review. Planta Med. 2019;85(16):1203-1215.

Sursa sintezei privind efectele vasculare și antioxidante ale triterpenelor, obținute în studii pe celule și pe animale.

Gohil KJ, Patel JA, Gajjar AK. Pharmacological review on Centella asiatica: a potential herbal cure-all. Indian J Pharm Sci. 2010;72(5):546-556.

Susține descrierea compușilor activi, a utilizărilor tradiționale și a datelor farmacologice.

European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Centella asiatica (L.) Urban, herba. EMA/HMPC/291177/2011.

Susține afirmațiile privind durata recomandată a tratamentului, precauțiile și raportarea cazurilor de hepatită.

Chong NJ, Aziz Z. A systematic review of the efficacy of Centella asiatica for improvement of the signs and symptoms of chronic venous insufficiency. Evid Based Complement Alternat Med. 2013;2013:627182.

Susține datele privind studiile clinice în insuficiența venoasă cronică și limitele lor.

Puttarak P, Dilokthornsakul P, Saokaew S, Dhippayom T, Kongkaew C, Sruamsiri R, et al. Effects of Centella asiatica (L.) Urb. on cognitive function and mood related outcomes: a systematic review and meta-analysis. Sci Rep. 2017;7(1):10646.

Susține afirmațiile privind efectele asupra funcției cognitive și a dispoziției.

Bylka W, Znajdek-Awiżeń P, Studzińska-Sroka E, Brzezińska M. Centella asiatica in cosmetology. Postepy Dermatol Alergol. 2013;30(1):46-49.

Susține afirmațiile privind utilizarea dermatologică, vindecarea rănilor și dermatita de contact.