Spirulina și colesterolul: ce arată studiile despre LDL, HDL și trigliceride

Spirulina este una dintre puținele suplimente pentru care există meta-analize ale studiilor randomizate privind profilul lipidic, iar rezultatele sunt, în direcția lor, favorabile: o sinteză publicată în 2016, care a reunit șapte studii, a găsit scăderi ale colesterolului total, ale LDL și ale trigliceridelor și o creștere mică a HDL. Entuziasmul trebuie însă calibrat: studiile incluse au fost mici, scurte, cu metodologie inegală și efectuate în mare parte pe persoane cu valori deja crescute ale lipidelor, iar mărimea efectului variază enorm de la un studiu la altul. Spirulina nu este un înlocuitor pentru tratamentul dislipidemiei, iar comparațiile cu statinele nu au fost făcute. În plus, produsul are precauții rar menționate: conținutul de fenilalanină, contraindicat în fenilcetonurie, riscul de contaminare cu metale grele și cu toxine produse de alte cianobacterii și lipsa unei vitamine B12 utilizabile de organism, contrar etichetelor.

Ce este, de fapt, spirulina, ce conține și ce alte efecte i se atribuie sunt discutate în articole separate pe Healthwise, la fel ca legătura ei cu sistemul imunitar.

Spirulina și colesterolul, în șase idei

1. Meta-analiza din 2016 a găsit scăderi ale colesterolului total, LDL și trigliceridelor și o creștere mică a HDL.
2. Studiile incluse au fost mici, scurte și cu metodologie inegală.
3. Dozele testate au variat între 1 și 8 grame pe zi, cel mai des 4–5 grame.
4. Spirulina nu este o algă, ci o cianobacterie, iar vitamina B12 din ea nu este utilizabilă de organism.
5. Produsul poate fi contaminat cu metale grele sau cu toxine ale altor cianobacterii.
6. Este contraindicată în fenilcetonurie și se discută cu medicul la persoanele cu boli autoimune.

Ce este spirulina

Spirulina este denumirea comercială a unor cianobacterii din genul Arthrospira, în special Arthrospira platensis și Arthrospira maxima. Deși este numită frecvent „microalgă albastră-verde”, ea nu este o algă: cianobacteriile sunt bacterii capabile de fotosinteză, fără nucleu celular, iar denumirea de „alge albastre-verzi” este una istorică, păstrată din secolul al XIX-lea.

Compoziția ei este remarcabilă pentru o pulbere uscată: aproximativ 55–70% proteine, fier, magneziu, beta-caroten, acid gama-linolenic și, mai ales, ficocianină — pigmentul albastru care îi dă culoarea și care concentrează cea mai mare parte a cercetării despre efectele ei antioxidante și antiinflamatoare.

Ce este dislipidemia

Dislipidemia înseamnă valori anormale ale lipidelor din sânge: colesterol LDL crescut, HDL scăzut, trigliceride crescute sau combinații ale acestora. Colesterolul LDL transportă colesterolul spre țesuturi și, în exces, pătrunde în peretele arterial, unde este oxidat și declanșează procesul aterosclerotic; HDL participă la transportul invers, dinspre țesuturi spre ficat. Împărțirea în colesterol „bun” și „rău” este o simplificare utilă, dar imperfectă: studiile de randomizare mendeliană arată că nivelurile crescute de HDL, obținute genetic sau prin medicamente, nu reduc automat riscul cardiovascular, în timp ce scăderea LDL îl reduce constant și proporțional.

Din acest motiv, ghidurile actuale folosesc LDL drept țintă principală a tratamentului, iar decizia terapeutică se ia pe baza riscului cardiovascular total, nu a unui singur număr. Profilul lipidic și interpretarea lui sunt discutate în articole separate pe Healthwise.

Mecanismele studiate

Efectele spirulinei asupra lipidelor au fost studiate în principal pe animale și pe culturi celulare, iar mecanismele propuse sunt mai multe. Componentele ei — în special ficocianina și fibrele din peretele celular — pot lega acizii biliari în intestin, ceea ce obligă ficatul să folosească colesterol pentru a-i sintetiza din nou, cu scăderea consecutivă a colesterolului circulant; un mecanism similar celui prin care acționează fibrele solubile.

În studiile pe animale au fost descrise și reducerea expresiei unor enzime implicate în sinteza hepatică a colesterolului, creșterea activității lipoprotein-lipazei, enzima care descompune trigliceridele din sânge, și activarea factorului de transcripție Nrf2, care pornește genele sistemului antioxidant al celulei. Ficocianina a redus, în laborator, oxidarea particulelor de LDL — pas considerat important în formarea plăcii de aterom.

Aceste mecanisme sunt plauzibile și consistente între ele, dar au fost demonstrate, aproape în întregime, la doze și în condiții care nu se regăsesc în utilizarea umană obișnuită. Ele explică de ce a fost testată spirulina la om, nu ce se întâmplă efectiv la om.

Ce arată studiile la om

Cea mai citată sinteză este meta-analiza publicată în 2016 în revista Clinical Nutrition, care a reunit șapte studii randomizate, cu aproximativ 500 de participanți în total. Rezultatele au arătat scăderi semnificative ale colesterolului total, ale LDL și ale trigliceridelor și o creștere mică a HDL. Dozele au variat între 1 și 8 grame pe zi, iar durata, între două și douăsprezece săptămâni.

Studiul invocat frecvent în materialele românești a fost publicat în 2019 în revista Nutrients: 53 de bărbați supraponderali sau obezi au primit 4,5 grame de spirulină sau placebo, timp de șase săptămâni, în regim încrucișat — adică fiecare participant a trecut prin ambele intervenții —, combinat cu un program de exerciții fizice. Grupul cu spirulină a avut o ameliorare mai mare a profilului lipidic decât cel cu placebo, iar combinația cu exercițiul a fost superioară suplimentării singure.

Dozele testate și formele disponibile

În studiile despre lipide, dozele au fost, cel mai frecvent, de 4–5 grame pe zi, administrate timp de cel puțin șase săptămâni; unele studii au folosit 1 gram, altele până la 8 grame. Pentru comparație, o linguriță rasă de pulbere are aproximativ 3 grame, iar tabletele conțin, de regulă, 400–500 de miligrame fiecare — ceea ce înseamnă opt-zece tablete pe zi pentru a atinge dozele testate.

Formele disponibile sunt pulberea, tabletele și capsulele. Pulberea are gust și miros puternice, iar recomandarea de a o adăuga în sucuri sau în smoothie-uri ține de palatabilitate, nu de absorbție. Conținutul de ficocianină, afișat uneori pe ambalaj, variază în funcție de metoda de cultivare și de uscare, dar nu există praguri validate clinic: cifra de 15%, folosită în marketing, nu provine dintr-un standard oficial.

Interesul pentru ficocianină a dus la apariția unor suplimente cu extract purificat, vândute la prețuri mult mai mari decât pulberea de spirulină. Aproape toate datele despre ea provin însă din studii pe celule și pe animale, cu doze raportate la greutatea corporală care, transpuse la om, ar însemna cantități mari; studiile clinice cu ficocianină izolată sunt foarte puține, iar dozele eficace la om nu au fost stabilite. În plus, conținutul declarat variază, iar pigmentul este sensibil la căldură și la lumină, ceea ce face ca produsele să difere mult între ele.

Aceleași echipe au analizat și alți parametri metabolici. Meta-analizele privind tensiunea arterială au găsit scăderi mici, de câteva milimetri de mercur, inconsecvente între studii, iar cele despre glicemie și hemoglobina glicată au raportat efecte modeste, limitate la persoanele cu valori inițial crescute. Toate au aceleași limite ca studiile despre lipide: grupuri mici, durate scurte, calitate metodologică variabilă. Direcția rezultatelor este favorabilă, dar niciunul dintre aceste efecte nu justifică înlocuirea tratamentului pentru hipertensiune sau pentru diabet.

Ce nu conține spirulina

Siguranța și contaminarea

Spirulina cultivată în condiții controlate este considerată, în general, sigură, iar efectele adverse raportate sunt ușoare: disconfort digestiv, greață, cefalee, colorarea verzuie a scaunului. Problemele apar din partea nereglementată a pieței.

Cine ar trebui să evite spirulina

Persoanele cu fenilcetonurie trebuie să evite spirulina: fiind foarte bogată în proteine, conține cantități importante de fenilalanină, aminoacidul care trebuie strict limitat în această boală. Persoanele cu boli autoimune ar trebui să discute cu medicul înainte de a o folosi, pentru că efectele ei de stimulare a unor componente ale imunității înnăscute sunt invocate chiar de producători, iar consecințele într-o boală autoimună nu au fost studiate.

Prudență se recomandă și în sarcină și în alăptare, din lipsa datelor de siguranță, la persoanele cu boli hepatice, din cauza riscului de contaminare, și la cele care iau anticoagulante sau imunosupresoare, unde orice supliment se anunță medicului. Spirulina conține și vitamina K, în cantități variabile, ceea ce este relevant pentru pacienții tratați cu acenocumarol sau warfarină.

Au fost raportate și reacții alergice la spirulină, de la urticarie și angioedem până la cazuri rare de anafilaxie, descrise în literatura medicală. Ele par mai frecvente la persoanele cu alergii multiple sau cu astm și pot fi produse fie de proteinele cianobacteriei, fie de contaminanți. O reacție cu erupție, umflarea buzelor sau a limbii ori dificultate de respirație după administrare impune oprirea imediată și evaluare medicală.

Ce funcționează, de fapt, pentru colesterol

Pentru scăderea LDL există intervenții cu efecte măsurate în studii mari: înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate, în special din ulei de măsline, nuci și pește; consumul de fibre solubile — ovăz, orz, leguminoase, fructe —, care scad LDL prin același mecanism al legării acizilor biliari, invocat și pentru spirulină; steroli și stanoli vegetali, cu reduceri de 7–10% la doze de 2 grame pe zi; scăderea în greutate; activitatea fizică, mai ales pentru trigliceride și HDL; renunțarea la fumat; și, atunci când riscul o impune, tratamentul medicamentos.

Merită subliniat că mecanismul invocat pentru spirulină — legarea acizilor biliari în intestin — este demonstrat, cu dovezi mult mai solide, pentru fibrele solubile. Beta-glucanii din ovăz și din orz reduc colesterolul LDL cu aproximativ 5–10% la un aport de 3 grame pe zi, echivalentul a 70–80 de grame de fulgi de ovăz, iar efectul este recunoscut printr-o mențiune de sănătate aprobată în Uniunea Europeană. Psyllium, leguminoasele, merele și citricele acționează similar. Fibrele solubile, beta-glucanii și sursele lor sunt discutate în articole separate pe Healthwise.

A doua intervenție alimentară cu efect cuantificat pe LDL sunt sterolii și stanolii vegetali, compuși cu structură asemănătoare colesterolului, care îi concurează absorbția în intestin. Un aport de aproximativ 2 grame pe zi, sub formă de produse îmbogățite — margarine, iaurturi de băut — sau de suplimente, reduce LDL cu 7–10% în două-trei săptămâni, iar mențiunea de sănătate este aprobată la nivel european. Efectul dispare la oprire, iar asupra evenimentelor cardiovasculare nu a fost demonstrat. Persoanele cu sitosterolemie, o boală genetică rară, trebuie să îi evite.

Pentru trigliceride, intervenția cu cele mai bune dovezi este administrarea de acizi grași omega-3 în doze mari: 2–4 grame pe zi de acid eicosapentaenoic și docosahexaenoic reduc trigliceridele cu aproximativ 20–30%, iar la valori foarte mari, peste 500 mg/dl, tratamentul este recomandat pentru prevenirea pancreatitei. Dozele obișnuite din suplimentele de la raft, de 300–500 de miligrame, sunt prea mici pentru acest efect, iar formele pe bază de prescripție au concentrații mult mai mari. Omega-3, raportul cu omega-6 și sursele lor sunt discutate în articole separate pe Healthwise.

Pentru persoanele cu risc cardiovascular crescut, statinele reduc evenimentele cardiovasculare proporțional cu scăderea LDL, iar beneficiul lor este documentat pe sute de mii de pacienți. Spirulina poate fi, cel mult, un adaos discutat cu medicul, nu un substitut.

Afirmații frecvente și ce susțin dovezile

2x GimnasticăAcvatică Premium

Un prim pas pentru un bebe mai puternic

De la 2 luni|Doar până pe 8 noiembrie|ABC Dorobanți

Sfaturi Healthwise

• Nu înlocui tratamentul pentru colesterol cu spirulină.
• Dacă vrei să o încerci, spune-i medicului, mai ales dacă iei medicamente cronice.
• Alege produse cu analize declarate pentru microcistine și metale grele, pe lot.
• Reține că eticheta „bio” nu garantează absența toxinelor.
• Nu folosi spirulina ca sursă de vitamina B12; alege un supliment adecvat.
• Evită spirulina dacă ai fenilcetonurie.
• Discută cu medicul dacă ai o boală autoimună sau hepatică.
• Pentru LDL, mizează pe fibre solubile, grăsimi nesaturate, mișcare și, la nevoie, tratament.
• Repetă profilul lipidic la intervalele recomandate de medic, nu după fiecare cură.
• Verifică dacă produsul indică specia și originea materiei prime.

Concluzie Healthwise

Spirulina are, pentru profilul lipidic, mai multe dovezi decât majoritatea suplimentelor promovate în acest scop: meta-analiza studiilor randomizate arată scăderi ale colesterolului total, ale LDL și ale trigliceridelor. Studiile rămân însă mici, scurte și inegale, iar efectul asupra evenimentelor cardiovasculare — infarct, accident vascular, mortalitate — nu a fost măsurat niciodată.

Prezentarea ei ca microalgă care „curăță arterele” depășește mult aceste date, iar câteva informații esențiale lipsesc, de regulă, din materialele de promovare: nu este o algă, vitamina B12 pe care o conține nu este utilizabilă de organism, produsul poate fi contaminat cu metale grele sau cu toxine hepatice, iar în fenilcetonurie este contraindicat.

Pentru colesterol, ordinea rămâne aceeași: alimentație, fibre, mișcare, greutate, fumat și, unde riscul o cere, tratament prescris. Spirulina poate veni în plus, cu un produs verificat și cu știrea medicului — niciodată în locul lor.

Referințe științifice

Serban MC, Sahebkar A, Dragan S, Stoichescu-Hogea G, Ursoniu S, Andrica F, Banach M. A systematic review and meta-analysis of the impact of Spirulina supplementation on plasma lipid concentrations. Clin Nutr. 2016;35(4):842-851.

Sursa datelor privind efectul spirulinei asupra colesterolului total, LDL, HDL și trigliceridelor, precum și a limitelor studiilor incluse.

Hernández-Lepe MA, López-Díaz JA, Juárez-Oropeza MA, Hernández-Torres RP, Wall-Medrano A, Ramos-Jiménez A. Effect of Arthrospira (Spirulina) maxima supplementation and a systematic physical exercise program on the body composition and cardiorespiratory fitness of overweight or obese subjects: a double-blind, randomized, and crossover controlled trial. Mar Drugs. 2018;16(10):364.

Susține descrierea studiului randomizat încrucișat pe bărbați supraponderali și obezi.

Watanabe F, Katsura H, Takenaka S, Fujita T, Abe K, Tamura Y, et al. Pseudovitamin B12 is the predominant cobamide of an algal health food, spirulina tablets. J Agric Food Chem. 1999;47(11):4736-4741.

Susține afirmația privind forma inactivă a vitaminei B12 din spirulină.

Grosshagauer S, Kraemer K, Somoza V. The true value of Spirulina. J Agric Food Chem. 2020;68(14):4109-4115.

Susține afirmațiile privind compoziția, variabilitatea produselor și problemele de calitate.

Agence nationale de sécurité sanitaire de l’alimentation, de l’environnement et du travail (ANSES). Avis relatif aux risques liés à la consommation de compléments alimentaires à base de spiruline. Maisons-Alfort: ANSES; 2017.

Susține afirmațiile privind contaminarea cu microcistine și metale grele și efectele adverse raportate.

Mach F, Baigent C, Catapano AL, Koskinas KC, Casula M, Badimon L, et al. 2019 ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias. Eur Heart J. 2020;41(1):111-188.

Susține afirmațiile privind ținta LDL, evaluarea riscului și tratamentele cu eficacitate demonstrată.