Quercetina este un flavonoid, unul dintre pigmenții vegetali din familia polifenolilor, prezent în ceapă, în coaja merelor, în capere, în fructele de pădure, în ceai și în multe alte plante. Este unul dintre cei mai studiați compuși vegetali, iar în laborator are efecte antioxidante, antiinflamatoare și antivirale. La om, însă, dovezile sunt mai modeste: meta-analiza studiilor randomizate arată o scădere mică a tensiunii arteriale, de ordinul a 3 mmHg, la doze de peste 500 de miligrame pe zi, iar pentru infecțiile respiratorii, glicemie sau inflamație, rezultatele sunt inconsistente. Absorbția quercetinei din suplimente este redusă, iar formele „cu absorbție crescută” se sprijină în special pe date ale producătorilor. Suplimentele în doze mari pot interacționa cu mai multe medicamente, iar alimentația aduce, de regulă, zeci de miligrame pe zi, fără riscuri. Numele corect al compusului este quercetină; „quercitina”, folosit frecvent în comerț, se confundă ușor cu quercitrina, un alt compus, înrudit.

Quercetina, în șase idei

Quercetina este un flavonoid prezent în ceapă, capere, mere, fructe de pădure și ceai.
Alimentația obișnuită aduce, de regulă, între 10 și 30 de miligrame pe zi.
Suplimentele de peste 500 de miligrame pe zi scad tensiunea sistolică, în medie, cu aproximativ 3 mmHg.
Pentru infecții, glicemie și inflamație, rezultatele studiilor la om sunt inconsistente.
Quercetina se absoarbe slab, iar datele despre formele „îmbunătățite” provin mai ales de la producători.
Suplimentele pot interacționa cu anticoagulantele, cu ciclosporina și cu unele antibiotice.

Ce este quercetina

Quercetina face parte din flavonoli, un grup al flavonoidelor, compuși produși de plante pentru a se proteja de radiațiile ultraviolete, de insecte și de microorganisme. Numele vine de la stejar, Quercus în latină: compușii ei au fost obținuți pentru prima dată, în secolul al XIX-lea, din coaja stejarului negru american, folosită atunci pentru extragerea unui colorant galben.

Flavonoidele au avut, pentru scurt timp, statutul de vitamină. În 1936, Albert Szent-Györgyi, care descoperise vitamina C, și colegul lui, István Rusznyák, au izolat din coaja de lămâie un amestec de flavonoide, pe care l-au numit citrină, și au observat că scade fragilitatea vaselor capilare. L-au numit „vitamina P”, de la permeabilitate. Termenul a fost abandonat în anii 1950: lipsa flavonoidelor din alimentație nu produce o boală de deficit, condiția esențială pentru ca o substanță să fie considerată vitamină. Numele mai apare, uneori, pe etichetele unor suplimente.

În plante, quercetina se găsește rar în formă liberă. Cel mai adesea, ea este legată de o moleculă de zahăr, sub forma unor glicozizi — între care quercitrina, izoquercitrina și rutina —, iar tipul de zahăr influențează cât de bine se absoarbe în intestin. Forma liberă, fără zahăr, numită aglicon, este cea folosită de obicei în suplimente.

Alimente bogate în quercetină

Cele mai bogate surse obișnuite sunt caperele — cu peste 150 de miligrame la 100 de grame, cantitate care însă nu se consumă ca atare —, ceapa, mai ales cea roșie și straturile ei exterioare, hrișca, merele cu coajă, fructele de pădure, în special afinele și merișoarele, strugurii negri, cireșele, broccoli, varza kale, ardeii iuți și ceaiul verde și negru. Coaja mărului conține de câteva ori mai multă quercetină decât pulpa, iar ceapa roșie, mai mult decât cea albă.

Notă Healthwise
Conținutul acestui articol are scop exclusiv educațional și informațional. Nu substituie consultul medical, diagnosticul sau recomandarea terapeutică personalizată. Dacă te confrunți cu simptome sau ai întrebări despre sănătatea ta, consultă un medic.

IMC

Antropometrie

IMC — Indice de Masă Corporală

Calculează indicele de masă corporală și interpretează rezultatul în contextul riscului metabolic asociat fiecărei categorii.

Evaluare generală

WHR

Antropometrie

WHR — Raport Talie-Șold

Estimează distribuția grăsimii corporale și riscul cardiovascular și metabolic asociat obezității abdominale, diferențiat pe sex.

Risc metabolic

kcal

Nutriție

TDEE — Necesar Caloric Zilnic

Calculează totalul de calorii arse zilnic în funcție de metabolism bazal și nivelul de activitate fizică, cu ținte pentru menținere sau slăbit.

Echilibru energetic

MED

Nutriție

Scor Dietă Mediteraneană

Evaluează gradul de aderență la dieta mediteraneană — modelul alimentar cu cel mai solid suport în reducerea mortalității cardiovasculare.

Pattern alimentar

Aportul alimentar obișnuit este de ordinul a 10–30 de miligrame pe zi, mai mare în alimentațiile bogate în legume, fructe și ceai. Quercetina din ceapă, legată de glucoză, se absoarbe mai bine decât cea din mere sau decât agliconul din multe suplimente. Fierberea îndelungată o trece, în parte, în apă; gătirea scurtă, la abur sau în puțină grăsime, păstrează mai mult.

Aliment	Quercetină, aproximativ, la 100 g
Capere	150–230 mg
Ceapă roșie	30–40 mg
Kale	20–25 mg
Merișoare	15 mg
Hrișcă	15 mg
Ceapă albă	5–10 mg
Afine	5–8 mg
Mere cu coajă	4–5 mg
Broccoli	3–4 mg
Ceai negru sau verde (infuzie)	1–2 mg

Valorile variază mult în funcție de soi, de condițiile de cultivare, de maturitate și de păstrare; tabelul oferă ordinul de mărime, nu cifre exacte.

Cum acționează quercetina în organism

În studiile de laborator, quercetina neutralizează radicalii liberi, inhibă enzimele care produc mediatori ai inflamației — ciclooxigenazele și lipooxigenazele —, activează factorul de transcripție Nrf2, care pornește genele de apărare antioxidantă ale celulei, și stabilizează mastocitele, celulele care eliberează histamina în reacțiile alergice. Pe celule cultivate, a inhibat multiplicarea mai multor virusuri.

Aceste efecte au fost obținute, în mare parte, la concentrații pe care quercetina nu le atinge în sângele uman după administrarea pe gură. După absorbție, ea este transformată rapid în ficat și în intestin în metaboliți conjugați, cu alte proprietăți decât molecula inițială, iar concentrațiile din sânge rămân mici. Din acest motiv, mecanismele descrise în laborator nu pot fi transpuse direct în efecte la om.

O parte importantă din quercetina ingerată nu este absorbită în intestinul subțire și ajunge în colon, unde bacteriile o descompun: rup legătura cu zaharul, apoi desfac structura moleculei în acizi fenolici mai mici, care se absorb și circulă în sânge. O parte dintre efectele atribuite quercetinei pot aparține, de fapt, acestor metaboliți. Compoziția microbiotei diferă mult de la o persoană la alta, iar aceasta explică, cel puțin în parte, de ce aceeași doză de quercetină produce concentrații și efecte foarte diferite între participanții la studii.

efectul antioxidant direct al quercetinei în organism este mult mai mic decât în eprubetă

Quercetina este prezentată adesea ca un antioxidant puternic, care „donează electroni” radicalilor liberi și protejează celulele, ADN-ul și vasele de sânge. În eprubetă, afirmația este adevărată. În organism, concentrațiile de quercetină liberă sunt de sute sau de mii de ori mai mici decât ale antioxidanților proprii, precum glutationul, iar metaboliții ei au o activitate antioxidantă redusă. Ce explică mai bine efectele observate la om este acțiunea ei ca moleculă de semnalizare — asupra enzimelor, a genelor și a endoteliului vascular —, nu neutralizarea directă a radicalilor liberi. Istoria suplimentelor antioxidante arată și de ce distincția contează: vitamina E și beta-carotenul, antioxidanți puternici în laborator, nu au prevenit bolile cardiovasculare sau cancerul în studiile mari, iar în unele situații au crescut riscul. Antioxidanții sunt discutați pe larg într-un articol separat pe Healthwise.

Quercetina și tensiunea arterială

Tensiunea arterială este efectul cu cele mai bune dovezi. Un studiu randomizat publicat în 2007 în Journal of Nutrition a arătat că 730 de miligrame de quercetină pe zi, timp de 28 de zile, au scăzut tensiunea sistolică cu aproximativ 7 mmHg la persoanele cu hipertensiune de gradul 1, dar nu la cele cu prehipertensiune. O meta-analiză din 2016, care a reunit șapte studii randomizate, a găsit o scădere medie a tensiunii sistolice de aproximativ 3 mmHg și a celei diastolice de aproximativ 2,5 mmHg, doar la dozele de peste 500 de miligrame pe zi.

Efectul este real, dar mic: comparabil cu reducerea obținută prin scăderea consumului de sare sau printr-un program de mers pe jos, și mult mai mic decât cel al unui medicament antihipertensiv. Quercetina nu înlocuiește tratamentul hipertensiunii, iar asocierea ei cu medicamentele pentru tensiune se discută cu medicul.

Quercetina și infecțiile respiratorii

Cel mai mare studiu randomizat, publicat în 2010, a inclus peste o mie de adulți, care au primit 500 sau 1.000 de miligrame de quercetină pe zi sau placebo, timp de 12 săptămâni. Pe ansamblu, numărul de infecții respiratorii nu a scăzut. Într-o analiză pe subgrupuri, la persoanele de peste 40 de ani care se considerau în formă fizică bună, doza mare a redus zilele de boală și severitatea simptomelor — un rezultat care cere confirmare. Un studiu mai mic, pe cicliști supuși unui efort intens, a raportat mai puține infecții în săptămânile de după efort.

În timpul pandemiei de COVID-19, câteva studii mici, deschise, fără placebo și susținute de producători, au raportat ameliorări ale simptomelor la pacienții care au primit o formă de quercetină cu absorbție crescută. Studiile au avut limite importante, iar quercetina nu este recomandată în ghidurile de tratament ale COVID-19.

multe cifre care circulă despre quercetină nu corespund studiilor publicate

Materialele despre quercetină invocă frecvent studii cu rezultate precise: o reducere a infecțiilor respiratorii cu 500 de miligrame pe zi, publicată într-o revistă de imunologie în 2022; o scădere a tensiunii cu 5–7 mmHg; o îmbunătățire a mobilității la pacienții cu artroză după opt săptămâni. Asemenea studii nu pot fi identificate în forma descrisă, iar cifrele nu corespund literaturii disponibile. Studiul mare despre infecții nu a găsit un efect general, meta-analiza despre tensiune arată o scădere de aproximativ 3 mmHg, iar pentru artroză nu există studii randomizate relevante cu quercetină administrată singură. Multe dintre referințele invocate, deși reale, sunt studii pe animale sau pe celule, citate ca și cum ar descrie efecte la om. Pentru cititor, verificarea simplă rămâne aceeași: se caută dacă studiul a fost făcut pe oameni, pe câți participanți și dacă a fost comparat cu un placebo.

Quercetina, glicemia și inflamația

Pentru glicemie, meta-analizele studiilor randomizate au găsit, pe ansamblu, efecte mici și inconsistente; unele au raportat o scădere modestă a glicemiei à jeun doar la dozele de peste 500 de miligrame pe zi și la administrarea de cel puțin opt săptămâni, în timp ce altele nu au găsit un efect semnificativ. Pentru markerii inflamației, precum proteina C reactivă, rezultatele sunt la fel de variabile. Quercetina nu are o indicație în tratamentul diabetului sau al bolilor inflamatorii, iar efectul, dacă există, este mult mai mic decât al tratamentului și al modificărilor de stil de viață.

O direcție mai puțin cunoscută privește acidul uric. Într-un studiu randomizat mic, publicat în 2016, bărbați sănătoși cu acid uric la limita superioară a normalului au primit 500 de miligrame de quercetină pe zi, timp de patru săptămâni, iar nivelul acidului uric a scăzut cu aproximativ 8%, probabil prin inhibarea enzimei care îl produce, xantin-oxidaza. Rezultatul este interesant pentru gută și pentru hiperuricemie, dar nu a fost confirmat în studii mari, pe pacienți cu aceste afecțiuni, iar quercetina nu înlocuiește tratamentul prescris pentru gută.

Quercetina este promovată și ca supliment pentru sportivi, pentru rezistență și refacere. O meta-analiză a studiilor randomizate a găsit o creștere foarte mică a consumului maxim de oxigen și a performanței de anduranță, de ordinul a 1–2% — un efect care poate conta pentru un sportiv de performanță, dar care este greu de observat pentru un sportiv amator și mai mic decât cel al antrenamentului, al somnului sau al alimentației adecvate.

Pentru alergii, quercetina este promovată ca „antihistaminic natural”, pe baza efectului de stabilizare a mastocitelor în laborator. La om, datele sunt limitate la câteva studii mici, iar ea nu înlocuiește tratamentele cu eficacitate dovedită în rinita alergică.

Unele flavonoide au devenit medicamente. Rutina, un glicozid al quercetinei, derivații ei semisintetici și, mai ales, diosmina, combinată uneori cu hesperidina, sunt folosite ca venotonice în insuficiența venoasă cronică și în boala hemoroidală. O sinteză Cochrane a găsit, pentru aceste medicamente, o ameliorare moderată a edemelor și a unor simptome, precum senzația de picioare grele, cu dovezi de calitate moderată și cu mențiunea că ele nu înlocuiesc terapia prin compresie. Tratamentul insuficienței venoase și locul extractelor vegetale în el sunt discutate în articolul Healthwise despre extractul din scoarță de pin.

Quercetina ca senolitic — o direcție experimentală

În ultimii ani, quercetina a apărut în cercetarea despre îmbătrânire. Celulele senescente — celule care nu se mai divid, dar nici nu mor și care eliberează substanțe inflamatorii — se acumulează cu vârsta și sunt implicate în mai multe boli cronice. În 2015, cercetători de la Clinica Mayo au arătat că, la șoareci, combinația dintre quercetină și dasatinib, un medicament folosit în leucemie, elimină o parte dintre aceste celule, iar tratamentul a ameliorat unele funcții legate de vârstă. De atunci, combinația a fost testată în câteva studii-pilot la om, de exemplu în fibroza pulmonară idiopatică și în boala renală diabetică.

combinația „senolitică” cu quercetină este experimentală și nu se folosește în afara studiilor

Rezultatele despre eliminarea celulelor senescente au fost preluate rapid de marketingul suplimentelor „anti-îmbătrânire”, iar quercetina este vândută uneori ca „senolitic natural”. Efectele observate în studii au fost obținute cu combinația dintre quercetină și dasatinib, un medicament oncologic cu efecte adverse importante, administrată intermitent, la doze stabilite de cercetători, sub supraveghere medicală. Quercetina singură are un efect senolitic slab. Studiile la om sunt, deocamdată, mici, fără grup de control în multe cazuri, și au măsurat markeri, nu efecte asupra sănătății sau a longevității. Nu există nicio recomandare de a folosi quercetina sau combinația ei cu alte substanțe pentru încetinirea îmbătrânirii.

Suplimentele cu quercetină — absorbție și doze

Suplimentele conțin, de regulă, 250–1.000 de miligrame de quercetină pe doză, de zeci de ori mai mult decât alimentația obișnuită. Absorbția agliconului este slabă, iar producătorii au dezvoltat forme care să o îmbunătățească: quercetina legată de fosfolipide, numită fitozom, izoquercitrina modificată enzimatic sau combinațiile cu bromelaină ori cu vitamina C. Pentru forma fitozom se afirmă frecvent o absorbție de până la 20 de ori mai mare; cifra provine dintr-un studiu farmacocinetic mic, susținut de producător, și nu a fost confirmată independent. Luarea suplimentului împreună cu o masă care conține grăsimi crește, în general, absorbția.

Dozele folosite în studiile clinice sunt de 500–1.000 de miligrame pe zi, pe perioade de până la 12 săptămâni; pentru utilizarea pe termen mai lung, datele de siguranță sunt limitate.

Siguranța și interacțiunile medicamentoase

Quercetina din alimente este sigură. Suplimentele, în dozele de până la 1.000 de miligrame pe zi, au fost, în general, bine tolerate în studiile de câteva săptămâni, cu efecte adverse ocazionale: dureri de cap, furnicături, tulburări digestive. Autoritatea europeană pentru siguranța alimentară și alte agenții au atras însă atenția asupra lipsei datelor pentru utilizarea îndelungată în doze mari.

quercetina poate reduce absorbția fierului — important pentru persoanele cu anemie

Quercetina are o proprietate chimică rar menționată: leagă fierul, formând complexe din care acesta se absoarbe mai greu. Studiile experimentale arată că, luată odată cu fierul, ea reduce absorbția fierului nonhemic, forma din alimentele vegetale și din majoritatea suplimentelor, iar la om, efectul este bine documentat pentru polifenolii din ceai și din cafea, din aceeași familie. Pentru o persoană cu alimentație obișnuită, efectul este mic. Pentru cineva cu anemie prin deficit de fier sau cu rezerve scăzute, care ia un supliment de fier, asocierea cu un supliment de quercetină în doză mare la aceeași oră poate reduce eficiența tratamentului. Soluția practică este separarea lor la câteva ore distanță și discutarea oricărui supliment cu medicul care a prescris fierul.

suplimentele de quercetină pot interacționa cu medicamente și nu sunt potrivite pentru toată lumea

Quercetina inhibă unele enzime hepatice care metabolizează medicamentele și un transportor intestinal care le elimină, astfel încât poate crește concentrația din sânge a unor medicamente. Interacțiunile descrise sau plauzibile privesc anticoagulantele, precum warfarina, cu risc de sângerare, ciclosporina și alte imunosupresoare folosite după transplant, unele medicamente pentru inimă, precum digoxina, și unele citostatice. Quercetina poate reduce și efectul antibioticelor din grupa fluorochinolonelor, prin competiție la nivelul țintei lor bacteriene. La doze foarte mari, administrate intravenos într-un studiu oncologic de fază incipientă, a produs afectare renală, iar în studii pe șobolani, dozele mari pe termen lung s-au asociat cu leziuni renale. Persoanele care iau medicamente cronice, cele cu boli renale, femeile însărcinate și cele care alăptează discută cu medicul înainte de a lua suplimente de quercetină.

Afirmații frecvente și ce susțin dovezile

Afirmație	Ce susțin dovezile
Quercetina este un antioxidant puternic în organism	În laborator da; în organism, efectul direct este mic
Scade tensiunea cu 5–7 mmHg	Meta-analiza arată aproximativ 3 mmHg, la peste 500 mg/zi
Previne infecțiile respiratorii	Studiul mare nu a găsit un efect general
Scade glicemia la diabetici	Rezultate mici și inconsistente
Ameliorează artroza	Fără studii randomizate relevante
Tratează COVID-19	Doar studii mici, deschise; nu este recomandată în ghiduri
Este un antihistaminic natural	Date mai ales de laborator
Forma fitozom se absoarbe de 20 de ori mai bine	Date de la producător, neconfirmate independent
Este un senolitic natural care încetinește îmbătrânirea	Experimental, în combinație cu un medicament oncologic
Suplimentele nu au interacțiuni	Pot interacționa cu warfarina, ciclosporina, unele antibiotice

Sfaturi Healthwise

Obține quercetina din alimente: ceapă roșie, mere cu coajă, fructe de pădure, hrișcă, ceai.
Păstrează coaja merelor și folosește și straturile exterioare ale cepei.
Gătește legumele scurt, la abur sau în puțină grăsime, în loc să le fierbi îndelung.
Nu folosi suplimentele de quercetină în locul tratamentului pentru tensiune sau diabet.
Dacă iei anticoagulante, imunosupresoare sau medicamente cronice, discută cu medicul înainte de un supliment.
Evită suplimentele în sarcină, în alăptare și dacă ai o boală renală.
Tratează cu prudență produsele vândute ca „senolitice naturale”.
Verifică dacă studiile invocate pe ambalaj au fost făcute pe oameni.
Nu depăși dozele folosite în studii și nu le lua luni la rând fără recomandare.
Reține că efectele dovedite sunt mici; alimentația variată aduce și alți compuși utili.

Concluzie Healthwise

Quercetina este unul dintre cei mai studiați compuși vegetali și un exemplu bun al diferenței dintre laborator și organism. În eprubetă, ea are efecte antioxidante, antiinflamatoare și antivirale puternice; la om, după absorbție și transformare, efectul cel mai clar este o scădere mică a tensiunii arteriale, la doze mult mai mari decât cele din alimentație.

Pentru majoritatea oamenilor, cea mai bună sursă de quercetină rămâne alimentația — ceapa, merele, fructele de pădure, ceaiul —, care o aduce împreună cu fibre și cu alți polifenoli, fără riscuri. Suplimentele au un loc limitat, iar pentru cei care iau medicamente cronice, interacțiunile lor merită luate în serios.

Referințe științifice

Serban MC, Sahebkar A, Zanchetti A, Mikhailidis DP, Howard G, Antal D, et al. Effects of quercetin on blood pressure: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. J Am Heart Assoc. 2016;5(7):e002713.

Susține datele privind efectul quercetinei asupra tensiunii arteriale și dependența lui de doză.

Edwards RL, Lyon T, Litwin SE, Rabovsky A, Symons JD, Jalili T. Quercetin reduces blood pressure in hypertensive subjects. J Nutr. 2007;137(11):2405-2411.

Susține descrierea studiului randomizat la persoane cu hipertensiune de gradul 1.

Heinz SA, Henson DA, Austin MD, Jin F, Nieman DC. Quercetin supplementation and upper respiratory tract infection: a randomized community clinical trial. Pharmacol Res. 2010;62(3):237-242.

Susține afirmațiile privind cel mai mare studiu randomizat despre infecțiile respiratorii.

Nieman DC, Henson DA, Gross SJ, Jenkins DP, Davis JM, Murphy EA, et al. Quercetin reduces illness but not immune perturbations after intensive exercise. Med Sci Sports Exerc. 2007;39(9):1561-1569.

Susține descrierea studiului pe cicliști.

Li Y, Yao J, Han C, Yang J, Chaudhry MT, Wang S, et al. Quercetin, inflammation and immunity. Nutrients. 2016;8(3):167.

Susține descrierea mecanismelor studiate în laborator și pe animale.

Hickson LJ, Langhi Prata LGP, Bobart SA, Evans TK, Giorgadze N, Hashmi SK, et al. Senolytics decrease senescent cells in humans: preliminary report from a clinical trial of dasatinib plus quercetin in individuals with diabetic kidney disease. EBioMedicine. 2019;47:446-456.

Susține descrierea studiilor-pilot cu combinația senolitică.

Andres S, Pevny S, Ziegenhagen R, Bakhiya N, Schäfer B, Hirsch-Ernst KI, Lampen A. Safety aspects of the use of quercetin as a dietary supplement. Mol Nutr Food Res. 2018;62(1):1700447.

Susține afirmațiile privind siguranța, datele renale și interacțiunile medicamentoase.

Was this article helpful?

Yes0No0