Suplimente și longevitate: la 390.000 de adulți urmăriți peste 20 de ani, multivitaminele nu au prelungit viața

Întrebarea dacă suplimentele prelungesc viața a fost testată, în 2024, pe cel mai mare eșantion disponibil: 390.124 de adulți americani, în general sănătoși, urmăriți timp de peste două decenii în trei cohorte mari. Cercetătorii Institutului Național de Cancer au ajustat analiza pentru stilul de viață mai sănătos al celor care iau suplimente și pentru tendința persoanelor bolnave de a începe să le ia — cele două surse obișnuite de eroare în astfel de studii. Rezultatul: utilizarea zilnică a multivitaminelor nu s-a asociat cu o mortalitate mai mică, nici generală, nici prin boli cardiovasculare sau cancer. Concluzia autorilor a fost că folosirea multivitaminelor pentru prelungirea vieții nu este susținută.

Rezultatul se aliniază cu studiile randomizate pe suplimentele individuale. Vitamina D nu a redus, la populația generală, cancerul, bolile cardiovasculare sau fracturile. Autoritatea americană pentru servicii de prevenție recomandă explicit împotriva suplimentelor cu vitamina E și beta-caroten pentru prevenirea bolilor cardiovasculare și a cancerului.

Suplimentele sunt o completare, nu o soluție. Corectarea unui deficit real are efecte documentate. Suplimentarea peste necesar, la o persoană fără deficit, nu are — iar pentru unele substanțe, dozele mari au riscuri.

Suplimentele și longevitatea, în șase idei

1. Multivitaminele nu s-au asociat cu o viață mai lungă la adulții sănătoși urmăriți peste 20 de ani.
2. Vitamina D nu a redus cancerul, bolile cardiovasculare sau fracturile la populația generală.
3. Vitamina E și beta-carotenul nu previn bolile cardiovasculare sau cancerul; dozele mari au riscuri.
4. Corectarea unui deficit real are efect; suplimentarea peste necesar, de regulă, nu.
5. Resveratrolul are date promițătoare la animale și rezultate dezamăgitoare la om.
6. Există categorii clare pentru care suplimentele au indicație — și ele sunt mai restrânse decât sugerează piața.

Ce a arătat studiul cel mai amplu

Analiza din 2024 a folosit trei cohorte cu evaluarea consumului de multivitamine la momente diferite, ceea ce a permis urmărirea celor care le luau constant. Participanții nu aveau, la început, cancer sau boli cronice.

o asociere favorabilă observată în studii mai mici dispare când se corectează stilul de viață

Persoanele care iau suplimente diferă sistematic de celelalte: fumează mai puțin, fac mai multă mișcare, au o alimentație mai bună, venituri mai mari și merg mai des la medic. Orice asociere simplă între suplimente și sănătate este, prin urmare, contaminată de aceste diferențe — iar suplimentele primesc creditul pentru un stil de viață. Studiul din 2024 a fost construit tocmai pentru a corecta această eroare, pe un eșantion suficient de mare pentru ca ajustarea să fie credibilă, și a găsit că, după corectare, beneficiul nu mai există. Rezultatul este coerent cu studiile randomizate pe multivitamine, sintetizate de autoritatea americană de prevenție, care nu au arătat efecte asupra mortalității cardiovasculare sau oncologice. Studiile observaționale mai vechi, citate frecvent ca dovezi ale beneficiilor, sunt tocmai cele fără această corectare.

Pentru echilibru, merită menționată singura zonă în care multivitaminele au arătat ceva în studii randomizate recente. Un program de cercetare american a administrat unor vârstnici un multivitamin obișnuit sau placebo și a evaluat funcția cognitivă în mai multe studii paralele, desfășurate pe câțiva ani. Rezultatele au arătat o ameliorare mică, dar consistentă, a memoriei și a performanței cognitive globale în grupul tratat, echivalentă, în estimarea autorilor, cu întârzierea cu aproximativ doi ani a declinului legat de vârstă. Precizările necesare: efectul este modest, rezultatele trebuie confirmate independent, iar studiile nu au arătat o reducere a demenței. Este un semnal de urmărit, nu o recomandare generală — și nu schimbă concluzia privind durata vieții.

Vitamina D

Se afirmă adesea că suplimentarea cu vitamina D reduce riscul de fracturi la vârstnici, previne osteoporoza și contribuie la reducerea riscului de cancer colorectal și de boli cardiovasculare. Fiecare dintre aceste afirmații a fost testată într-un studiu randomizat mare.

la persoanele fără deficit, vitamina D nu a redus cancerul, bolile de inimă sau fracturile

Studiul american care a urmărit peste 25.000 de adulți timp de mai mulți ani, cu 2.000 de unități pe zi sau placebo, nu a găsit o reducere a cancerului sau a evenimentelor cardiovasculare majore. Analiza fracturilor, publicată separat în 2022, pe aceeași populație, nu a găsit nici ea o reducere a fracturilor. Sinteze ale altor studii randomizate au ajuns la concluzii similare pentru căderi și pentru densitatea osoasă. Situațiile în care vitamina D are rost sunt altele, precise: deficitul documentat, sugarii — la care profilaxia face parte din recomandările pediatrice —, vârstnicii instituționalizați, cu expunere solară minimă, și tratamentul osteoporozei, unde se administrează alături de medicația specifică. Pentru restul adulților, vitamina D nu este un instrument de prevenție a bolilor cronice.

O nuanță relevantă pentru România: sinteza cutanată a vitaminei D este practic nulă iarna la latitudinea noastră, iar deficitul este frecvent în lunile reci. Dozarea în sânge, la cei cu risc — vârstnici, persoane care ies puțin, cu piele închisă la culoare, cu boli digestive —, decide dacă suplimentul are indicație.

Același studiu randomizat care a testat vitamina D a evaluat, în paralel, și suplimentele de acizi grași omega-3 la populația generală. Rezultatul a fost similar: nicio reducere a evenimentelor cardiovasculare majore sau a cancerului, obiectivele principale ale studiului. Analizele ulterioare ale mai multor studii au observat, în plus, un risc ușor crescut de fibrilație atrială la dozele mari. Situația diferă pentru un preparat specific, cu prescripție, folosit în doze mari la pacienți cu trigliceride crescute și risc cardiovascular ridicat — o indicație medicală precisă, nu o recomandare pentru populația generală. Peștele gras din alimentație rămâne o alegere bună; capsula echivalentă nu a confirmat același beneficiu.

Vitaminele C și E

Pentru vitamina C, studiile invocate de obicei descriu o asociere între un aport alimentar ridicat și un risc mai mic de boli cronice — observație reală, cu limita discutată mai sus. Studiile randomizate pe suplimente cu vitamina C nu au arătat o reducere a bolilor cardiovasculare.

vitamina E în doze mari nu protejează inima, iar ghidurile de prevenție recomandă explicit împotriva ei

Circulă afirmația, atribuită unei meta-analize din The Lancet, că vitamina E ar reduce riscul de boli cardiovasculare și de declin cognitiv. Afirmația contrazice literatura disponibilă. Studiile randomizate mari cu vitamina E nu au arătat reducerea evenimentelor cardiovasculare; unul dintre ele, pe bărbați, a găsit o creștere a riscului de cancer de prostată, iar altele au sugerat o creștere a riscului de accident vascular hemoragic. O meta-analiză publicată în 2005 a asociat dozele mari cu o mortalitate generală ușor crescută. Pe această bază, autoritatea americană pentru servicii de prevenție recomandă împotriva suplimentelor cu vitamina E și beta-caroten pentru prevenirea bolilor cardiovasculare și a cancerului — una dintre puținele recomandări explicit negative din domeniul suplimentelor.

Calciul

Pentru calciu, se recomandă adesea o doză de 1.000–1.300 de miligrame pe zi. Cifra corespunde necesarului total, din toate sursele, nu dozei de supliment — o confuzie cu consecințe practice.

Majoritatea adulților acoperă o parte importantă din necesar din lactate, apă minerală, legume cu frunze verzi, migdale, pește cu oase comestibile. Suplimentul adăugat peste această cantitate, fără calcul, poate duce aportul peste limită, iar suplimentele de calciu s-au asociat cu un risc crescut de calculi renali și, în unele analize, cu o creștere discutată a riscului cardiovascular — neobservată la calciul din alimente.

Pentru prevenirea fracturilor, suplimentele de calciu și vitamina D au dat rezultate mixte la persoanele care trăiesc în comunitate. Au rost la cei cu aport alimentar insuficient și în tratamentul osteoporozei, unde se asociază cu medicația specifică. Regula practică: mai întâi se estimează aportul alimentar, apoi se decide dacă mai e nevoie de supliment.

Magneziul și zincul

Pentru magneziu, studiile invocate de obicei descriu o asociere între aportul optim și un risc mai mic de hipertensiune, de accident vascular și de diabet — din nou o asociere observațională, în care magneziul este un marker al unei alimentații bogate în legume, leguminoase, cereale integrale și nuci. Studiile randomizate pe suplimente au arătat efecte mici asupra tensiunii arteriale, fără dovezi privind evenimentele cardiovasculare.

Deficitul real de magneziu apare în situații precise: tratamentul prelungit cu inhibitori ai pompei de protoni pentru aciditate, unele diuretice, consumul cronic de alcool, bolile digestive cu malabsorbție. Pentru persoanele cu boală renală, suplimentele de magneziu se folosesc doar la recomandarea medicului, pentru că excreția este redusă.

Pentru zinc, sinteza Cochrane arată că pastilele de supt cu zinc, începute în primele ore ale unei răceli, pot scurta ușor durata simptomelor, cu efecte adverse frecvente — gust neplăcut, greață. Prevenirea infecțiilor la vârstnici, invocată frecvent, nu are dovezi solide. Dozele mari luate pe termen lung reduc absorbția cuprului, cu risc de anemie și de afectare neurologică.

vitamina B6 în doze mari afectează nervii, iar ea se ascunde în produse care nu o au în nume

Ideea că vitaminele hidrosolubile ar fi inofensive, pentru că surplusul „se elimină”, are o excepție importantă. Vitamina B6, luată în doze mari pe perioade lungi, produce o afectare a nervilor periferici, manifestată prin amorțeli, furnicături și arsuri la nivelul mâinilor și al picioarelor, uneori cu tulburări de echilibru. Situația este, de regulă, reversibilă după oprire, dar recuperarea poate dura luni. Autoritatea australiană a medicamentului a raportat un număr mare de cazuri și a cerut modificarea etichetelor, iar în 2023 autoritatea europeană pentru siguranța alimentară a redus limita maximă tolerabilă pentru adulți la 12 miligrame pe zi. Problema practică este că vitamina B6 se găsește în multe produse care nu o au în denumire — suplimente de magneziu, complexe pentru energie, pentru stres sau pentru somn, băuturi energizante —, iar dozele se adună. Pentru vitaminele liposolubile, A și D, riscul de acumulare este cunoscut de mult: excesul de vitamina D produce creșterea calciului în sânge, cu efecte asupra rinichilor și a inimii.

O sursă de dublare rareori observată: numeroase alimente sunt îmbogățite cu vitamine și minerale — cereale pentru micul dejun, băuturi vegetale, unele lactate, sucuri, batoane, băuturi energizante. Pentru cineva care le consumă zilnic și ia, în paralel, un multivitamin, aportul unor nutrienți poate ajunge la de câteva ori necesarul, fără ca persoana să fi urmărit vreodată acest total. Verificarea se face pe etichetă, unde tabelul nutrițional indică, pentru vitaminele și mineralele adăugate, procentul din valoarea de referință. Pentru majoritatea nutrienților, un astfel de surplus este neutru; pentru vitamina A, vitamina D, B6 și fier, nu este.

coenzima Q10

Pentru coenzima Q10, cel mai citat studiu, din 2014, privind insuficiența cardiacă, a raportat, pe aproximativ 420 de pacienți, mai puține evenimente cardiovasculare majore la cei care au primit coenzima Q10, alături de tratamentul standard.

Rezultatul a fost interesant, dar nu a fost replicat într-un studiu mai mare, iar ghidurile de cardiologie nu includ coenzima Q10 în tratamentul standard al insuficienței cardiace. Pentru durerile musculare asociate statinelor — altă indicație frecvent invocată —, studiile randomizate nu au arătat un beneficiu clar. Coenzima Q10 poate reduce, în plus, efectul anticoagulantelor de tip warfarină sau acenocumarol, o interacțiune de luat în seamă la pacienții cardiaci.

Iar extinderea spre longevitate, la persoane sănătoase, nu are niciun studiu clinic în spate.

Aspectul acesta privește o proporție importantă dintre cititori, pentru că persoanele care iau cele mai multe suplimente sunt, adesea, și cele care iau tratamente cronice. Calciul, fierul și magneziul reduc absorbția levotiroxinei, a unor antibiotice și a medicamentelor pentru osteoporoză, dacă sunt luate în același interval; distanțarea lor cu câteva ore rezolvă problema. Vitamina K, prezentă în unele suplimente pentru oase, modifică efectul anticoagulantelor clasice. Vitamina E, uleiul de pește și unele extracte din plante pot crește riscul de sângerare la cei care iau anticoagulante sau antiagregante. Sunătoarea reduce eficacitatea a zeci de medicamente, inclusiv a contraceptivelor. Iar biotina falsifică rezultatele unor analize de laborator. Lista completă a suplimentelor merge la medic la fel ca lista medicamentelor.

Resveratrolul

Resveratrolul este exemplul cel mai instructiv din tot domeniul suplimentelor pentru longevitate, pentru că a parcurs întregul traseu de la entuziasm la dezamăgire în mai puțin de două decenii.

promițător la drojdie și la șoareci, dezamăgitor la om

Interesul a pornit de la studii care au raportat prelungirea vieții la drojdie și la organisme simple și beneficii metabolice la șoareci hrăniți cu diete bogate în grăsimi, prin activarea unor enzime asociate longevității. Traducerea la om s-a lovit de două obstacole. Primul este biodisponibilitatea: resveratrolul se absoarbe, dar este metabolizat atât de rapid încât concentrațiile din sânge rămân foarte mici. Al doilea sunt rezultatele: studiile clinice la om au dat efecte mici și inconsistente, iar unele au arătat chiar o atenuare a beneficiilor antrenamentului fizic la vârstnici. Mecanismul inițial propus a fost, la rândul lui, contestat metodologic. Iar domeniul a fost afectat de un caz de fraudă științifică: un cercetător important din această zonă a avut, în 2012, zeci de lucrări puse sub semnul întrebării după o anchetă universitară. Cantitatea dintr-un pahar de vin roșu este, oricum, de sute de ori sub cele folosite în studii.

Generația mai nouă de suplimente pentru longevitate se construiește în jurul unei molecule implicate în metabolismul energetic celular, al cărei nivel scade cu vârsta. Precursorii ei — vânduți sub denumiri prescurtate, dintre care cea mai cunoscută este NMN — au produs, la șoareci, efecte favorabile asupra unor parametri ai îmbătrânirii. La om, studiile sunt mici și scurte: arată că administrarea crește nivelul moleculei în sânge, dar efectele asupra funcției musculare, a metabolismului sau a altor parametri clinici sunt mici și inconsistente. Nu există date privind durata vieții. Statutul acestor produse ca ingrediente alimentare a ridicat, în plus, probleme de reglementare în mai multe țări. Traseul este, până acum, cel al resveratrolului: date promițătoare pe animale, rezultate modeste la om.

„Solul sărăcit” și „alimentele moderne”

Suplimentele sunt justificate frecvent prin sărăcirea solului în minerale și prin alimentele procesate. Prima parte a argumentului are un sâmbure real și o concluzie greșită.

Unele analize au comparat conținutul nutritiv al legumelor de acum câteva decenii cu cel actual și au găsit scăderi pentru anumite minerale și vitamine. Explicația principală nu a fost însă solul, ci selecția soiurilor pentru randament: plantele care cresc mai repede și mai mari diluează nutrienții — un efect de ordinul procentelor, nu al unei sărăciri care să producă deficite. O alimentație variată acoperă, în continuare, necesarul la majoritatea oamenilor.

A doua parte a argumentului este corectă, dar duce la altă concluzie: o alimentație bazată pe produse ultraprocesate este săracă în nutrienți, dar problema ei nu se rezolvă cu o pastilă, pentru că efectele ei asupra sănătății nu vin doar din vitaminele absente.

Cui îi folosesc, de fapt, suplimentele

Partea constructivă a subiectului este mai restrânsă decât sugerează piața, dar bine definită.

Acidul folic, început înaintea concepției și continuat în primul trimestru, previne defectele de tub neural — una dintre cele mai solide recomandări din toată nutriția. Vitamina B12 este necesară la vegani și, frecvent, la persoanele peste 50 de ani sau la cele care iau metformin ori inhibitori ai pompei de protoni pe termen lung, la care absorbția scade. Fierul se administrează în deficitul confirmat, nu preventiv. Vitamina D, la categoriile descrise mai sus și în deficitul documentat. Iodul, în sarcină și alăptare, la recomandarea medicului.

Pentru toate, principiul este același: suplimentul corectează un deficit sau acoperă o nevoie crescută, identificate — nu adaugă un beneficiu la o persoană care nu are niciuna dintre cele două.

Eticheta unui supliment inspiră, adesea, o încredere pe care cadrul legal nu o justifică. În Uniunea Europeană, suplimentele alimentare sunt reglementate ca alimente, nu ca medicamente: se notifică autorităților înainte de punerea pe piață, dar nu trec printr-o evaluare a eficacității și nici printr-un control de calitate comparabil cu cel al medicamentelor. Mențiunile de sănătate permise pe ambalaj sunt limitate la o listă aprobată de autoritatea europeană — de aici formulările standardizate de tipul „contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar”, care descriu rolul unui nutrient, nu un efect demonstrat al produsului. Orice afirmație dincolo de această listă, inclusiv „prelungește viața” sau „previne boala”, nu este permisă pe etichetă, chiar dacă apare în materialele promoționale.

Ce prelungește, de fapt, viața

Factorii cu efect demonstrat asupra duratei vieții nu se găsesc pe raftul farmaciei: renunțarea la fumat, activitatea fizică regulată, o alimentație bazată pe alimente puțin procesate, controlul tensiunii arteriale și al glicemiei, somnul suficient, consumul redus de alcool, relațiile sociale și vaccinarea.

Niciunul nu este nou și niciunul nu se vinde bine. Toate au, spre deosebire de suplimente, dovezi că schimbă durata și calitatea vieții.

Afirmații frecvente și ce susțin dovezile

2x GimnasticăAcvatică Premium

Un prim pas pentru un bebe mai puternic

De la 2 luni|Doar până pe 8 noiembrie|ABC Dorobanți

Sfaturi Healthwise

• Nu lua multivitamine cu scopul de a trăi mai mult; studiul cel mai amplu nu a găsit acest efect.
• Verifică, prin analize, dacă ai un deficit real înainte de a începe un supliment.
• Nu lua vitamina E în doze mari pentru inimă; nu protejează și are riscuri.
• Estimează calciul din alimentație înainte de a adăuga un supliment.
• Dacă ești vegan, ai peste 50 de ani sau iei metformin, discută despre vitamina B12.
• Dacă plănuiești o sarcină, începe acidul folic înaintea concepției.
• Menționează medicului toate suplimentele, mai ales dacă iei anticoagulante.
• Nu cumpăra resveratrol pentru longevitate; datele la om nu susțin efectul.
• Alege suplimente testate de terți, atunci când ai o indicație pentru ele.
• Investește în factorii cu efect demonstrat: fumat, mișcare, somn, tensiune, alcool.

Concluzie Healthwise

Întrebarea dacă suplimentele prelungesc viața a primit, în ultimii ani, un răspuns mai clar decât oricând: la adulții sănătoși, nu. Cel mai amplu studiu pe multivitamine nu a găsit o asociere cu mortalitatea, iar studiile randomizate pe vitamina D, vitamina E și beta-caroten nu au arătat reducerea bolilor pe care trebuiau să le prevină — în unele cazuri, dimpotrivă.

Ce rămâne valabil este distincția esențială: suplimentele sunt o completare. Corectarea unui deficit real — de vitamina B12, de fier, de vitamina D — are efecte documentate. Acidul folic înaintea sarcinii este una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenție existente.

Pentru longevitate însă, scurtăturile nu există. Există doar factorii cunoscuți, puțin spectaculoși și bine demonstrați — iar ei nu se vând în capsule.

Referințe științifice

Loftfield E, O’Connell CP, Abnet CC, Graubard BI, Liao LM, Beane Freeman LE, et al. Multivitamin use and mortality risk in 3 prospective US cohorts. JAMA Netw Open. 2024;7(6):e2418729. doi:10.1001/jamanetworkopen.2024.18729

Susține datele privind cei 390.124 de adulți sănătoși urmăriți peste 20 de ani, ajustarea pentru stilul de viață și cauzalitatea inversă și absența unei asocieri între multivitamine și mortalitate.

US Preventive Services Task Force; Mangione CM, Barry MJ, Nicholson WK, Cabana M, Chelmow D, Coker TR, et al. Vitamin, mineral, and multivitamin supplementation to prevent cardiovascular disease and cancer: US Preventive Services Task Force recommendation statement. JAMA. 2022;327(23):2326-2333.

Susține recomandarea împotriva suplimentelor cu vitamina E și beta-caroten pentru prevenirea bolilor cardiovasculare și a cancerului și concluzia privind dovezile insuficiente pentru multivitamine.

Manson JE, Cook NR, Lee IM, Christen W, Bassuk SS, Mora S, et al.; VITAL Research Group. Vitamin D supplements and prevention of cancer and cardiovascular disease. N Engl J Med. 2019;380(1):33-44.

Susține datele privind absența reducerii cancerului și a evenimentelor cardiovasculare majore la adulții care au primit vitamina D, comparativ cu placebo.

LeBoff MS, Chou SH, Ratliff KA, Cook NR, Khurana B, Kim E, et al. Supplemental vitamin D and incident fractures in midlife and older adults. N Engl J Med. 2022;387(4):299-309.

Susține afirmația privind absența reducerii fracturilor la adulții de vârstă mijlocie și vârstnici, în general sănătoși, suplimentați cu vitamina D.

Miller ER 3rd, Pastor-Barriuso R, Dalal D, Riemersma RA, Appel LJ, Guallar E. Meta-analysis: high-dosage vitamin E supplementation may increase all-cause mortality. Ann Intern Med. 2005;142(1):37-46.

Susține afirmația privind asocierea dozelor mari de vitamina E cu o mortalitate generală ușor crescută.